Da, elitele sunt ingrijorate, euroscepticismul este in crestere.
În timp ce Bruxelles-ul continuă să vorbească despre „unitate europeană” și „proiecte comune”, realitatea din stradă e cu totul diferită. În piețe, cafenele, fabrici și sate, oamenii discută despre Uniunea Europeană cu frustrare, neîncredere și furie – furie care crește de la zi la zi.
Euroscepticismul nu mai este o mișcare marginală, ci un val tăcut, dar extrem de puternic, care începe să zguduie structurile de putere din UE.
Europa care se simte trădată
Uniunea Europeană s-a născut ca un proiect al cooperării între state suverane, dar pentru milioane de europeni de astăzi, UE de azi este exact opusul: o birocrație care impune reguli peste capul oamenilor.
- În Franța, „vestele galbene” au demonstrat nemulțumirea față de deciziile energetice și fiscale impuse de Bruxelles, care afectează direct costul vieții.
- În Olanda și Germania, fermierii au ieșit în stradă împotriva restricțiilor impuse pentru reducerea emisiilor de carbon și a politicilor agricole.
- În Ungaria, majoritatea populației susține rămânerea în UE, dar respinge ferm centralizarea deciziilor și intervenția birocraților nealeși.
- În Italia, partidele eurosceptice au câștigat teren masiv, pledând pentru mai multă autonomie și reducerea influenței Bruxelles-ului.
- În Cehia și Slovacia, sondajele locale arată că oamenii simt că UE nu le ascultă vocea și impune politici care nu reflectă realitatea lor economică sau socială.
Aceste exemple arată că valul de euroscepticism este in crestere in toate tarile membre. Este un fenomen transnațional, resimțit la fel de intens în estul, vestul și sudul Europei.
România simte și ea valul
Nemulțumirile românilor nu se opresc la taxe și birocrație:
- Jignirile aduse creștinismului și propagarea agresivă a ideologiilor de gen stârnesc revoltă în comunități tradiționale.
- Pandemia a accentuat frustrarea: restricții drastice, bani cheltuiți netransparent pe vaccinuri și decizii impuse fără consultarea cetățenilor.
- Influențarea indirectă a votului, ajutorul masiv acordat Ucrainei fără consultare și taxele în creștere alimentază sentimentul că oamenii nu mai controlează nimic.
Aceste tensiuni nu sunt doar administrative sau economice – ele ating simțul de nedreptate și de pierdere a controlului asupra propriei țări, facad ca si in Romania euroscepticismul este in crestere .
Frustrarea nu este extremism – este realism
Nu este vorba despre ura față de Europa, ci despre furia față de birocrația nealeasă care decide în locul oamenilor.
Comisia Europeană, BCE și miniștrii numiți în Consiliu au putere enormă, dar nu au legitimitate directă din partea cetățenilor. Rezultatul: decizii care afectează milioane de vieți fără ca oamenii să aibă voce reală.
De ce crește acest val?
- Costul vieții – Politicile UE cresc facturile la energie, taxe și prețuri la alimente, alimentând furia populației.
- Migrație gestionată haotic – În orașele mari, tensiunile cresc; oamenii simt că Bruxelles-ul dictează decizii fără consultare.
- Green Deal impus agresiv – Fermierii și micii antreprenori simt presiunea măsurilor ecologice care le afectează mijloacele de trai.
- Lipsa legitimării democratice – Birocrații nealeși iau decizii cu impact uriaș, în timp ce Parlamentul European are putere limitată.
- Discurs oficial rupt de realitate – Comunicatele optimiste ale Bruxelles-ului nu reflectă crizele economice, sociale sau culturale resimțite la nivel local.
Popoarele europene nu mai vor să fie spectatori
În Franța, Germania, Italia, Olanda, Ungaria, Austria și Cehia, mesajul este clar:
„Vrem o Europă care să ne asculte, nu care să ne dicteze!”
Acesta nu este un protest izolatat. Este un val masiv, tăcut, dar inevitabil. Fără lideri unici și fără program unitar, dar cu o energie colectivă puternică: dorința de a-și recăpăta controlul asupra propriului destin.
Cine se teme de acest val?
Elite politice și birocrați la Bruxelles, miniștri numiți și corporații internaționale care profită de status quo.
Ei știu că valul se apropie și că ignorarea lui poate duce la schimbări fundamentale: mai multă autonomie pentru statele membre, mai puțină putere a birocrației nealeasă, o Uniune care să respecte voința reală a popoarelor.
Concluzie: Europa la răscruce
Euroscepticismul nu mai este o voce minoritară sau un fenomen pasager. Este un val de nemulțumire reală, cu rădăcini adânci în experiența cotidiană a cetățenilor.
UE are două opțiuni:
- Să se reconecteze cu cetățenii, să le asculte vocea și să devină din nou un proiect al popoarelor.
- Să ignore acest val, riscând o criză internă profundă care ar putea zgudui însăși structura Uniunii.
Un lucru este sigur: valul care sperie elitele crește și nu poate fi oprit.
vezi si: https://jurnal365.ro/aur-arme-si-aliante-semnele-unei-lumi-care-se-pregateste-pentru-furtuna/