Interdicția de intrare în Statele Unite impusă lui Thierry Breton, fost comisar european pentru Piața Internă, nu este o simplă neînțelegere diplomatică. Este un act politic deliberat, un mesaj direct transmis de Washington către Bruxelles: modelul european de control al discursului nu este compatibil cu ideea de libertate de exprimare.
Breton a fost, ani la rând, cel mai vocal și agresiv promotor al reglementării conținutului online în Uniunea Europeană. Sub pretextul „combaterii dezinformării”, el a susținut și a impus un sistem în care platformele digitale sunt constrânse să elimine conținut, să reducă vizibilitatea unor opinii și să sancționeze utilizatori care nu încalcă legea, ci doar contrazic narațiunea oficială.
Cenzura mascată sub limbaj tehnocratic
În teorie, Digital Services Act (DSA) vizează conținutul ilegal. În practică, însă, granița dintre ilegal și incomod a fost ștearsă intenționat. Termeni vagi precum „dezinformare”, „conținut nociv” sau „risc sistemic” au devenit instrumente de presiune politică.
În perioada pandemiei COVID, acest mecanism a fost folosit pe scară largă.
Medici și cercetători de renume care au atras atenția asupra:
- reacțiilor adverse,
- limitelor eficienței vaccinurilor,
- lipsei de transparență a autorităților,
au fost cenzurați, suspendați sau eliminați de pe platforme. Nu pentru că ar fi încălcat legea, ci pentru că au spus lucruri „nepotrivite” la momentul respectiv. Ulterior, multe dintre aceste afirmații s-au dovedit corecte sau cel puțin legitime din punct de vedere științific.
Aceasta nu este protecție a sănătății publice. Este politizarea științei și reducerea la tăcere a dezbaterii.
Declarația despre România: momentul adevărului
Imaginea de „tehnocrat responsabil” s-a prăbușit definitiv când Thierry Breton a afirmat public:
„Noi, europenii, am anulat alegerile în România și o putem face și în alte state UE.”
Chiar dacă declarația a fost ulterior relativizată sau reinterpretată, mesajul transmis este extrem de grav. Un fost comisar european vorbește despre anularea alegerilor ca despre un instrument legitim, aproape banal. Este o viziune care trădează dispreț față de suveranitatea națională și față de votul cetățenilor.
Pentru Statele Unite, unde libertatea de exprimare și legitimitatea procesului electoral sunt principii fundamentale, o asemenea atitudine este inacceptabilă.
De ce SUA a spus „nu”
Interdicția impusă lui Breton nu este o pedeapsă personală, ci o delimitare ideologică. Washingtonul respinge ideea că:
- statul sau birocrații supranaționali pot decide ce este adevăr,
- platformele private trebuie transformate în instrumente de cenzură,
- democrația este validă doar dacă produce „rezultatul corect”.
Din această perspectivă, Thierry Breton nu este un partener de dialog, ci simbolul unui derapaj autoritar mascat în limbajul siguranței digitale.
Concluzie
Thierry Breton a fost respins de Washington nu pentru că a apărat cetățenii europeni, ci pentru că a confundat reglementarea cu controlul, responsabilitatea cu cenzura și democrația cu managementul rezultatului electoral.
Când opiniile medicale sunt interzise, când dezbaterea este suprimată și când alegerile sunt tratate ca ajustabile, nu mai vorbim despre o Uniune a valorilor, ci despre un autoritarism soft, tehnocratic, dar profund periculos.
Interdicția din SUA nu este un scandal. Este un avertisment.