Viața și pătimirile Sfinților Mucenici sunt pentru Biserică izvoare de întărire și de luminare, căci prin jertfa lor s-a arătat puterea Domnului Iisus Hristos, Cel ce „în cei slabi Se săvârșește”. Unul dintre acești străluciți mărturisitori ai Domnului este Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie, pomenit de Biserica Ortodoxă la data de 24 august. El s-a învrednicit să fie ucenic al marilor Apostoli Ioan și Pavel, și prin viața, nevoința și mucenicia sa s-a făcut pildă de credință nestrămutată și de dragoste neclintită pentru Domnul Iisus Hristos.
Tinerețea și chemarea la Domnul Iisus Hristos
Sfântul Eutihie era originar din Sevastopol, o cetate a Palestinei. Încă din tinerețe a auzit cuvântul Evangheliei, vestea cea bună adusă de Domnul nostru Iisus Hristos. Lăsând părinții și rudele sale, el a ales să urmeze chemării dumnezeiești și să-și închine întreaga viață slujirii Evangheliei.
Nu a căutat bogăția, nici cinstea, nici odihna lumească, ci a dorit să urmeze pe Domnul Iisus Hristos cu toată inima sa. Întreaga sa râvnă s-a îndreptat către Dumnezeu, lepădând legăturile pământești și apropiindu-se de ucenicul cel iubit al Domnului, Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul.
Ucenic al Sfântului Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu
Apropiindu-se de Sfântul Ioan, Sfântul Eutihie a primit de la acesta nu doar învățătura cea dreaptă, ci și pilda unei vieți curate și sfinte. În școala duhovnicească a Apostolului, el a învățat „cereasca înțelepciune” și a primit darurile lui Dumnezeu, ca dintr-un izvor limpede și neîmpuținat.
Urmând obiceiurilor și nevoințelor Sfântului Ioan, Eutihie a devenit un mărturisitor statornic al adevărului dumnezeiesc. Viața sa curată, asceza și ascultarea de marele Apostol l-au pregătit pentru slujirea evanghelică și pentru mucenicia ce avea să vină.
Împreună-lucrător al Sfântului Apostol Pavel
Într-una din călătoriile sale misionare, Sfântul Eutihie l-a întâlnit și pe marele Apostol al neamurilor, Pavel, pe care l-a urmat asemenea unei stele strălucitoare ce călăuzește spre soare.
Împreună cu el a străbătut multe locuri, propovăduind Evanghelia, suferind prigoane și primejdii, dar răbdând cu bărbăție toate încercările. De aceea, Biserica îl pomenește ca pe un ucenic al amândurora, atât al Sfântului Ioan, cât și al Sfântului Pavel.
Chiar dacă nu se află în numărul celor șaptezeci de apostoli, Eutihie a fost socotit vrednic de numele de „apostol”, pentru că a ostenit împreună cu cei mai mari Apostoli, sfințit fiind de aceștia episcop spre slujirea cuvântului și a jertfei euharistice.
Lucrarea misionară
Împlinind porunca Domnului, Sfântul Eutihie a străbătut multe țări și a vestit cuvântul mântuirii. Oriunde mergea, era însoțit de îngerul lui Dumnezeu, care îl întărea, îl lumina și îi descoperea cele ce aveau să i se întâmple.
Prin râvna și curajul său, el a dezrădăcinat din temelie înșelăciunea idolească și a adus pe mulți la cunoașterea adevărului. Credința lui puternică era sprijinită de minuni și semne dumnezeiești, care arătau că lucrarea sa era plină de harul Duhului Sfânt.
Pătimirile pentru Domnul Iisus Hristos
Ca și ceilalți Apostoli și ucenici ai Domnului, Sfântul Eutihie a avut parte de multe suferințe și prigoane. A fost prins de mai multe ori, aruncat în temnițe, bătut, legat și chinuit pentru numele Domnului Iisus Hristos. Însă în toate acestea a răbdat cu bărbăție, întărindu-se cu darul dumnezeiesc.
Minunea pâinii în temniță
Fiind aruncat într-o temniță întunecoasă și chinuit de foame, sfântului i s-a adus pâine de o mână nevăzută. Acea hrană cerească l-a întărit și i-a adus mângâiere, încât a socotit muncile ca nimic.
Mirul din trupul său
Când a fost dezbrăcat și strujit cu unghii de fier, din trupul său a început să curgă mir cu bună mireasmă, care a umplut văzduhul și a mirat pe toți cei de față. Era un semn vădit al sfințeniei și al binecuvântării dumnezeiești.
Focul stins de ploaie
Aruncat în foc, Dumnezeu a trimis un tunet din cer și o ploaie mare, care a stins văpaia, lăsându-l nevătămat. Sfântul a ieșit din foc slăvind pe Domnul, spre rușinarea păgânilor.
Fiarele îmblânzite
De asemenea, a fost dat spre mâncare fiarelor, dar acestea s-au făcut ca niște miei, neatingându-l. Mai mult decât atât, un leu, slobozit asupra lui, a grăit cu glas omenesc, propovăduind măririle lui Hristos, întocmai precum măgarul lui Valaam vorbise odinioară prin puterea Domnului. Această minune a cutremurat pe toți cei de față, arătând puterea negrăită a lui Dumnezeu.
Mucenicia și sfârșitul
După atâtea încercări și minuni, sfântul și-a încheiat alergarea prin mucenicie. A fost adus legat de la Efes în patria sa, Sevastopol, unde i s-a tăiat capul cu sabia. Astfel a primit cununa biruinței din mâna Mântuitorului Iisus Hristos, Cel pe Care L-a iubit și L-a mărturisit cu credincioșie până la sfârșit.
Discuții asupra identității sale
Unii tâlcuitori au socotit că Sfântul Eutihie ar fi fost același cu tânărul pomenit: ,, Dar un tânăr cu numele Eutihie, şezând pe fereastră, pe când Pavel ţinea lungul său cuvânt, a adormit adânc şi, doborât de somn, a căzut jos de la catul al treilea, şi l-au ridicat mort. ” (Faptele Apostolilor 20, 9), care, adormind la predica Sfântului Pavel și căzând de la fereastra unei case, a fost înviat de Apostol. Însă această părere nu este pe deplin susținută de tradiția Bisericii.
Tânărul Eutihie din Faptele Apostolilor era din Troada, cetate a Frigiei, în timp ce Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie era din Sevastopolul Palestinei. De asemenea, istorisirea despre viața și sfârșitul său arată clar că el a murit mucenicește în Sevastopol, iar nu în Spania, cum spun unele tradiții despre tânărul înviat de Pavel.
Astfel, Biserica îl cinstește pe Sfântul Eutihie ca pe un ucenic distinct, apropiat de Sfinții Apostoli Ioan și Pavel, care a propovăduit, a suferit multe pătimiri și și-a dat viața pentru Hristos.
Moștenirea sa duhovnicească
Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie rămâne pentru creștinii de astăzi un model de statornicie și de credință neclintită. Viața lui ne arată că adevărata libertate și adevărata bucurie nu se află în bogățiile trecătoare ale lumii, ci în slujirea Domnului Iisus Hristos.
El ne învață să nu ne temem de necazuri și prigoane, căci în toate acestea Dumnezeu este cu noi și ne întărește. Fiarele sălbatice, focul, temnița și sabia nu au putut birui dragostea lui pentru Domnul, ci dimpotrivă, s-au făcut prilejuri de mărturisire și de slavă.
Viața și mucenicia Sfântului Eutihie strălucesc ca o lumină neapusă în istoria Bisericii
El a fost ucenic al marilor Apostoli, purtător de har, propovăduitor al Evangheliei și neînfricat mărturisitor al Domnului Iisus Hristos.
Prin pătimirile și minunile săvârșite în viața lui, se arată încă o dată că Domnul Se preamărește în sfinții Săi și că nimic nu poate birui puterea dragostei dumnezeiești.
Astăzi, chemarea lui răsună și pentru noi: să urmăm cu credință lui Hristos, să ne întărim în necazuri și să ne împărtășim din bucuria cea veșnică pe care Mântuitorul o dăruiește tuturor celor ce Îl mărturisesc până la capăt.
Condacul Sfântului Sfinţit Mucenic Eutihie
Glasul 3
Fecioara astăzi…
Întocmai de un scaun cu Apostolii făcându-te, frumuseţea ierarhilor, muceniceşte te-ai preamărit, Sfinte Mucenice Eutihie; strălucit-ai ca soarele luminând pe toţi şi ai risipit noaptea cea adâncă a necredinţei. Pentru aceasta, te cinstim pe tine, ca pe un Dumnezeiesc şi cu adevărat sfinţit tăinuitor al lui Hristos.
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Eutihie
Glasul 4
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Eutihie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.