Scriitorul maghiar László Krasznahorkai este laureatul din acest an al Premiului Nobel pentru Literatură, a anunțat joi Academia Suedeză. Autorul a fost recompensat „pentru opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
Cunoscut pentru proza sa densă, hipnotică și adesea provocatoare, Krasznahorkai este considerat unul dintre marii scriitori europeni contemporani. Reacția sa, oferită imediat după aflarea veștii, a surprins printr-un amestec de emoție și luciditate: „Sunt foarte fericit, sunt calm și foarte emoționat în același timp”, a declarat autorul pentru postul suedez Sveriges Radio, notează BBC.
Premiul îi va fi decernat oficial în decembrie, la Stockholm, în cadrul ceremoniei tradiționale organizate de Academia Suedeză.
Născut în 1954, László Krasznahorkai a devenit cunoscut în 1985, odată cu publicarea romanului „Satantango”, un text postmodern despre sfârșitul lumii, care avea să devină o piatră de temelie a literaturii central-europene contemporane. Cartea a fost ulterior adaptată pentru cinema de regizorul Béla Tarr, într-un film alb-negru de șapte ore, considerat o capodoperă a cinematografiei de artă.
De atunci, Krasznahorkai a continuat să-și construiască o operă amplă și coerentă, dominată de teme precum apocalipsa, absurdul, dezintegrarea socială și rezistența spiritului prin artă. Printre volumele sale cele mai cunoscute se numără „Melancolia rezistenței” (1989), „Război și război” (1999) și „Seiobo acolo jos” (2008).
În 2015, autorul a câștigat Man Booker International Prize, iar în 2013 a primit premiul pentru cea mai bună traducere în limba engleză pentru „Satantango”.
În motivația sa, Comitetul Nobel l-a descris pe Krasznahorkai drept „un mare scriitor epic al tradiției central-europene, care continuă linia literară de la Kafka la Thomas Bernhard, caracterizată prin absurdism, ironie și o viziune grotescă asupra lumii moderne”.
Scriitorul însuși a mărturisit, în repetate rânduri, că își consideră opera „o analiză a realității până la punctul nebuniei”. Stilul său unic – fraze lungi, labirintice, o atmosferă sumbră și o tensiune filosofică constantă – l-au consacrat drept un autor de nișă, dar cu influență puternică în literatura contemporană.
Provenit dintr-o familie evreiască din clasa mijlocie, Krasznahorkai a crescut într-o Ungarie comunistă pe care avea s-o critice subtil în scrierile sale. După 1986, s-a mutat în Berlinul de Vest, unde experiența vieții într-o lume divizată i-a oferit un nou filon de inspirație.
Romanul său din 2021, „Herscht 07769”, este considerat de critici „un mare roman german contemporan”, pentru felul în care surprinde neliniștea socială dintr-un orășel din Turingia, înainte de pandemie. Cartea descrie, într-un ton apocaliptic, tensiunile unei comunități dominate de violență și extremism, prin ochii unui tânăr orfan crescut de un neo-nazist pasionat de muzica lui Bach.
Cel mai recent volum al său, „Zsömle Odavan”, revine la Ungaria natală, urmărind povestea unui nonagenar excentric care pretinde că are dreptul la tronul țării, dar alege să dispară din lume.
Krasznahorkai devine al doilea scriitor maghiar distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, după Imre Kertész, laureatul din 2002, recunoscut pentru romanul „Fără destin”, inspirat din experiența Holocaustului.
Prin alegerea sa, Academia Suedeză pare să revină la tradiția recompensării autorilor europeni care explorează teme existențiale și istorice.