Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat marți că prioritatea principală a ministerului pe care îl conduce este recalcularea pensiilor conform noii formule. Totuși, ea a menționat că ajustarea pragului de 2.000 de lei, de la care pensiile sunt impozitate, este o responsabilitate care implică și Ministerul Finanțelor. În plus, ministrul a precizat că pensionarii cu stagii de cotizare mai lungi vor beneficia de cele mai mari creșteri ale pensiilor.
Această recalculare este parte a unui efort amplu de reformare a sistemului de pensii, menit să asigure o echitate mai mare și o mai bună sustenabilitate financiară. Ministrul a evidențiat că scopul noilor măsuri este de a corecta inechitățile existente și de a oferi un sprijin suplimentar celor care au contribuit mai mult timp la sistemul de asigurări sociale.
Implementarea noii formule de calcul este așteptată să aducă îmbunătățiri semnificative pentru mulți pensionari, asigurându-se că pensiile reflectă mai corect contribuțiile și perioadele de cotizare ale fiecărei persoane. În acest context, colaborarea cu Ministerul Finanțelor este esențială pentru a revizui pragul de impozitare și a adapta politica fiscală la noile realități economice și sociale.
Astfel, guvernul intenționează să finalizeze procesul de recalculare cât mai curând posibil, pentru a oferi pensionarilor români o stabilitate financiară mai mare și un trai mai decent.
„În momentul acesta prioritatea noastră este să facem recalcularea după noua formulă în care se ţine cont de punctele de contributivitate, de punctele de stabilitate şi de perioadele de contributivitate neasimilate. Dar în ceea ce priveşte impozitarea pensiilor, această soluţie ţine nu doar de Ministerul Muncii, ţine şi de Ministerul Finanţelor, iar în momentul acesta prioritatea noastră este creşterea pensiilor de la 1 septembrie, datorită recalculării”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.
„În acest moment în România nu există pensii de 400-500 de lei. În 2023 am avut pensia minimă, indemnizaţia minimă socială, de 1.125 de lei. În 2024, pensia minimă este de 1.281 de lei. Prin urmare, astăzi nu avem în România niciun pensionar, nicio persoană în sistemul de pensii care să aibă un cuantum mai mic de 1.281 de lei”, a adăugat ministrul Muncii.
Sistemul de pensii din România este un subiect de mare interes și importanță, fiind esențial pentru asigurarea unei vieți decente pentru persoanele vârstnice. Acest sistem a trecut prin numeroase schimbări și reforme de-a lungul anilor, încercând să se adapteze la realitățile economice și demografice ale țării.
Structura sistemului de pensii
În România, sistemul de pensii este compus din trei piloni principali:
- Pilonul I – Sistemul public de pensii: Acesta este administrat de stat și se bazează pe principiul redistribuirii. Contribuțiile celor activi pe piața muncii sunt folosite pentru a plăti pensiile actuale. Vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sunt stabilite prin lege și sunt esențiale pentru calculul pensiei.
- Pilonul II – Pensiile private obligatorii: Introduse în 2008, aceste pensii sunt administrate de fonduri private. Un procent din contribuțiile la asigurările sociale este direcționat către aceste fonduri, care investesc banii în diverse instrumente financiare pentru a genera randamente pe termen lung.
- Pilonul III – Pensiile private voluntare: Acestea sunt pensii suplimentare, în care indivizii pot alege să contribuie voluntar pentru a-și asigura un venit suplimentar la vârsta pensionării. Aceste fonduri sunt, de asemenea, administrate de entități private.
CITEȘTE ȘI – PROTEST AL CASEI DE AMANET GARANT LA ADRESA ANAF SI A PARCHETULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL CONSTANTA