Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a respins categoric, joi, orice discuție despre un scenariu în care liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar fi ținta unei acțiuni letale coordonate de Israel și Statele Unite. Întrebat frontal despre acest subiect, liderul de la Kremlin a declarat sec: „Nu vreau nici măcar să discut această posibilitate. Nu vreau.”
Refuzul lui Putin vine într-un moment de tensiuni intense în Orientul Mijlociu, în care atacurile aeriene israeliene asupra infrastructurii nucleare iraniene continuă pentru a șasea zi consecutiv, iar Washingtonul rămâne ambiguu în privința unei eventuale implicări directe. Donald Trump, într-o declarație recentă, a sugerat că SUA „știe unde se ascunde Khamenei”, dar că „nu va acționa deocamdată”, scrie Reuters.
În cadrul unei întâlniri cu editori ai principalelor agenții de presă, desfășurată în orașul nordic Sankt Petersburg, Putin a sugerat că societatea iraniană „se coagulează în jurul conducerii politice”, în ciuda tensiunilor interne și presiunilor externe. Liderul rus a avertizat că orice încercare de schimbare a regimului prin forță riscă să destabilizeze întreaga regiune și a subliniat că o soluție diplomatică este încă posibilă.
„Avem o relație foarte bună cu Iranul. Cred că este posibil să asigurăm, simultan, dreptul Teheranului la energie nucleară civilă și securitatea necondiționată a statului Israel”, a declarat Putin. El a mai adăugat că Moscova a transmis Washingtonului, Ierusalimului și Teheranului o serie de propuneri menite să conducă la detensionarea conflictului.
Între timp, Rusia își reafirmă angajamentul față de cooperarea nucleară civilă cu Iranul. Kremlinul a primit asigurări din partea Israelului că personalul rus implicat în construirea celor două noi reactoare de la centrala nucleară Bushehr nu va fi vizat de loviturile aeriene. Putin a subliniat că nu există, în prezent, o solicitare oficială din partea Teheranului privind asistență militară, iar tratatul de parteneriat strategic semnat în ianuarie nu include clauze de cooperare militară.
Surse diplomatice ruse au confirmat că vice-ministrul de externe, Serghei Riabkov, a avertizat Washingtonul că o lovitură asupra Iranului ar destabiliza grav Orientul Mijlociu. La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova a atras atenția că atacurile israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene ar putea duce la un dezastru nuclear regional.
În ceea ce privește instalațiile subterane de îmbogățire a uraniului ale Iranului, Putin a declarat că acestea „există, sunt intacte, nimic nu li s-a întâmplat”, sugerând că, în ciuda asaltului militar, infrastructura critică rămâne operațională.
În concluzie, președintele rus s-a arătat convins că o ieșire pașnică din actuala criză este încă posibilă, cu condiția ca toate părțile implicate să renunțe la opțiunile radicale și să se așeze la masa negocierilor. „În opinia mea, o soluție poate fi găsită. Important este ca ea să fie căutată cu adevărat.”
În spatele reținerii lui Putin de a aborda direct posibilitatea eliminării ayatollahului Khamenei se ghicește o strategie diplomatică mai largă: aceea de a menține Rusia într-o poziție de arbitru între actorii regionali și globali. Kremlinul încearcă să își păstreze influența în Iran, să evite o confruntare deschisă cu Israelul și SUA, și totodată să protejeze interesele economice și de securitate ale Moscovei în regiune. Evitarea unei poziționări tranșante pe tema lichidării unui lider politic trimite un semnal clar: Rusia vrea să fie văzută ca un jucător responsabil, nu ca un provocator, într-un moment în care spirala violenței din Orientul Mijlociu riscă să scape de sub control.