Motto: Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni. Psalmul 11/8.
Preambul
Dacă telefonezi la RAJA lui Presură Aurel pentru a sesiza o avarie, răspunde o voce feminină veselă care spune: Bună ziua! Ați sunat la RAJA – Constanța, operatorul dvs de apă și canal. Pentru corectitudine, ar trebui modificat așa: Ați sunat la RAJA lui Presură Aurel, furnizorul dumneavoastră de dejecții!
În atenția: Procurorului general european, Organizațiilor europene de mediu, (că cele din România sunt impotente) Consiliului european de mediu
Infracțiuni și complicitate la infracțiuni
Într-o țară guvernată, ceea ce face RAJA sub conducerea lui Presură Aurel, se numește infracțiune de mediu și se pedepsește cu închisoarea. Conform art. 98 alin (2) din Ordonanța de Urgență nr. 195 din 22 decembrie 2005
Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață sau subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe, bacterii sau microbi, în cantitate sau concentrație care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, mediul înconjurător, producția agricolă sau industrială ori fondul piscicol, se pedepsește cu închisoare strictă de la 1 an la 5 ani.
Ceea ce fac celelalte instituții (sau mai bine zis, nu fac) care în loc să ia măsurile impuse de regulamentul lor de funcționare, tolerează acest aspect, se numește favorizarea infractorului și complicitate la infracțiuni de mediu.
- Garda Națională de Mediu (GNM) ar trebui să-i țină în amenzi până la remedierea problemei și să sesizeze Parchetul, dar lesa nu le permite.
- Celelalte instituții cu atribuțiuni în domeniul protejării mediului și sănătății populației ca Agenția Națională Apele Române -ANAR , Agenția Națională pentru Arii Protejate – ANANP , Direcția de Sănătate Publică – DSP , Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură – ANPA, ar trebui să facă demersuri pentru stoparea fenomenului, conform politicii lor cu privire la mediu, să aplice sancțiuni, să sesizeze organele penale, dar nici ei nu-s “de capul lor”.
- Toate aceste instituții ar trebui să sesizeze și să preseze Consiliul Județean Constanța și Primăria Municipiului Constanța ca să demareze investiții pentru refacerea sistemului de canalizare, pentru că altfel au alte “priorități”.
Reamintim că există o hotărâre judecătorească care obligă Primăria să modernizeze sistemul de canalizare din Palazu Mare, care însă e ignorată. Deocamdată! Vezi articol.
Ar trebui, dar nu se întâmplă, deoarece toți șefii acestor instituții sunt numiți politic, având același stăpân politic ca și RAJA. Sunt ca degetele de la aceeași mână politică. Și în plus de asta, acolo unde locuiesc ei nu pute a canalizare. Dar, tic-tac, tic-tac….
Un scenariu care se repetă prea des
Luni 1 decembrie 2025 , a treia zi după ploaie, am fost sesizați de către locatarii din Palazu Mare, străzile Tache Ionescu și Theodor Pallady că nu își pot folosi grupurile sanitare deoarece canalizările sunt pline, dând pe dinafară, iar mirosul este insuportabil.
Canalizările s-au umplut/înfundat și au început să refuleze în exterior în timpul ploii, ca de obicei. Apa cu materii fecale, detergenți, solvenți, substanțe toxice și alte ,,ingrediente”, inclusiv de la spitalul TBC ies în această stradă și se varsă liber în lacul Siutghiol, care cică e arie protejată!!!. Dar ploaia s-a oprit de două zile și canalizările refulează în continuare. A fost sesizată RAJA lui Presură Aurel ca de obicei, dar nu a venit nimeni deocamdată, ca de obicei. Mai ales că e 1 decembrie, când tot omul care se respectă merge la restaurant să servească o fasole cu ciolan. Li se “fâlfâie” lor că în Palazu Mare miroase a caca pe o rază de jumătate de kilometru.
Am mers la fața locului să vedem care e situația. Apa cu dejecții depășește nivelul capacului canalizării pe tot traseul străzilor Tache Ionescu și Theodor Pallady, formând un pârâu care se varsă în lacul Siutghiol- arie protejată cică. Locatarii din zonă nu pot folosi canalizările. Mirosul e insuportabil. S-au făcut zeci de sesizări la RAJA lui Presură Aurel. Am telefonat și noi la deranjamente RAJA, unde răspunde o voce feminină veselă care spune: Bună ziua! Ați sunat la RAJA- Constanța, operatorul dvs de apă și canal. Ar trebui modificat așa: Ați sunat la RAJA lui Presură Aurel, furnizorul dumneavoastră de dejecții!
O stație de pompare subdimensionată
Ca să vedem dacă problema se datorează nefuncționării pompelor sau dacă s-a înfundat traseul, am mers la stația de pompare, deservită de văcarul pompagiu Sola Gabi. Văcar, deoarece are câteva vaci pe care le paște prin zonă și pompagiu deoarece „deservește” stația de pompare. În fața stației de pompare este priponit calul văcarului care paște iarba. La “așa-zisa” stație de pompare, nu e nimeni, poarta fiind închisă prin interior cu lacătul. Văcarul pompagiu Sola Gabi, care ar trebui să deservească stația, e mai preocupat de vacile lui. Din laptele vacilor încasează mai mult decât salariul plătit de RAJA lui Presură Aurel. Așa că îl doare “la bască” de stație. Vorba ceea : timpul trece, leafa merge.
La stația de pompare există un bazin care ar trebui să colecteze dejecțiile și să le pompeze mai departe către stația de epurare din Mamaia. Dar bazinul e prea mic și pompele la fel, prea mici și se defectează des. Raja ar putea, la câți bani încasează, să mărească bazinul și să monteze pompe mai mari, dar nu le mai rămân bani de prime, sporuri, protocoale, etc, pentru conducere. Așa că e mai ieftin să le deverseze în groapa de gunoi numită pretențios “lacul Siutghiol”- arie protejată, cică. Până mai zilele trecute, când volumul apei cu dejecții din canalizare creștea datorită ploii, RAJA lui Presură Aurel, prin văcarul pompagiu Sola Gabi deversau surplusul direct în lacul Siutghiol – arie protejată, cică. Vezi articol : https://jurnal365.ro/presura-aurel-directorul-raja-si-rolul-lui-in-deversarea-canalizarilor/ Acum dacă au fost obligați să desființeze acea conductă, dejecțiile sunt pompate tot în lac dar sub forma unui pârâu care se varsă în lac. Garda de Mediu, se aude?
Garda de Mediu Constanța, blat cu RAJA
Având în vedere că echipa de intervenție de la RAJA lui Presură Aurel nu a răspuns la solicitări, am telefonat la Garda de Mediu Constanța, dar find 1 decembrie, sunt liberi. S-or fi dus și ei ca tot omul să mănânce fasole cu ciolan. Îi doare pe ei “fix în pix” că în Palazu Mare pute a caca. Oricum, de câte ori a fost sesizată, Garda de Mediu Constanța nu a luat nici o măsură serioasă împotriva RAJA. Când RAJA lui Presură Aurel a fost prinsă deversând dejecțiile din bazinul colector al stației de pompare direct în lac printr-o conductă trasă prin pământ și am anunțat Garda de Mediu, la foarte scurt timp de la reclamație, la stația de pompare a și venit o echipă RAJA care a început să lucreze la eliminarea conductei și la ștergerea urmelor așa încât atunci când au ajuns cei de la Garda de Mediu, adică după două zile !!! , nu mai exista nici o probă. Oare cine i-o fi pus în temă cu privire la reclamație?!! Filmările făcute de noi cu conducta din care curgeau dejecțiile în lac, cu echipa RAJA care lucra de zor la eliminarea conductei, etc, nu au fost luate în considerare. Comisarul șef al Gărzii de Mediu Constanța Râșnoveanu Marian și directorul RAJA Presură Aurel sunt “frați” politici, având același tătuc politic care i-a numit. Și în plus de asta, acolo unde locuiesc ei nu pute a canalizare. Vom reveni cu un articol special despre Garda de Mediu, cu nume și prenume.
Concluzie
Situația prezentată evidențiază un eșec profund și sistemic al administrării serviciilor publice de apă și canalizare, un eșec alimentat de indiferență, complicități politice și lipsă totală de responsabilitate față de cetățeni și mediu, fiind consecințele directe ale unui aparat administrativ care funcționează pe baza protecției politice și a nepăsării instituționale.
RAJA lui Presură Aurel este protejată de instituțiile care ar trebui să o controleze. Garda Națională de Mediu, Aria Protejată, Apele Române, Direcția de Sănătate Publică, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, Consiliul Județean și Primăria Constanța adoptă o atitudine pasivă, deși legislația prevede sancțiuni severe pentru astfel de infracțiuni de mediu. Faptul că acești responsabili sunt numiți politic și răspund acelorași interese, explică lipsa intervențiilor ferme. Toate aceste instituții funcționează ca „degetele aceleiași mâini”, fiind interesate de conservarea funcțiilor și privilegiilor și nu de protejarea sănătății comunității.
Totuși, situația ar putea fi rezolvată rapid dacă instituțiile implicate ar acționa ferm, simultan și în limitele legii prin aplicarea de sancțiuni, emiterea de notificări oficiale, impunerea de măsuri obligatorii și semnalarea riscurilor sanitare și de mediu, măsuri care ar obliga administrația locală adică Primăria Municipiului Constanța, în colaborare cu Consiliul Județean să finanțeze modernizarea infrastructurii. Cu minimă responsabilitate și colaborare instituțională, problema ar putea fi eliminată, iar locuitorii nu ar mai trăi într-un mediu insalubru.