Sfântul Ștefan, sărbătorit pe 27 decembrie, este una dintre cele mai importante sărbători creștine din perioada sărbătorilor de iarnă. Considerat primul martir al creștinismului, Sfântul Ștefan este venerat atât pentru credința sa puternică, cât și pentru sacrificiul său. În România, această zi este marcată printr-o combinație de tradiții religioase, obiceiuri populare și momente petrecute alături de familie și prieteni.
Cine a fost Sfântul Ștefan?
Sfântul Ștefan a fost unul dintre primii diaconi ai Bisericii Creștine din Ierusalim și un predicator devotat al învățăturilor lui Iisus Hristos. Din cauza credinței sale neclintite și a curajului de a predica Evanghelia, a fost acuzat de blasfemie de autoritățile religioase ale vremii și a fost condamnat la moarte prin lapidare. Curajul și iertarea pe care le-a arătat în fața morții l-au transformat într-un model de credință și în primul martir al creștinismului.
Obiceiuri religioase de Sfântul Ștefan
Deoarece Sfântul Ștefan este considerat protectorul familiei și al comunităților unite, sărbătoarea sa este prilejul unor ritualuri care au rolul de a aduce armonie, sănătate și noroc în casele oamenilor:
- Participarea la slujbe religioase: În bisericile ortodoxe, se oficiază slujbe speciale dedicate Sfântului Ștefan, iar credincioșii se roagă pentru protecția celor dragi și pentru sănătate. În multe regiuni, se fac pomeniri pentru cei care au trecut la cele veșnice, iar familiile împart colivă, pâine și alte bucate.
- Aprinderea unei lumânări pentru cei în suferință: Este o tradiție să se aprindă lumânări pentru persoanele bolnave sau aflate în dificultate, cerând ajutorul Sfântului Ștefan pentru vindecare și alinare.
- Dăruirea de daruri: Oamenii care poartă numele Sfântului Ștefan sunt sărbătoriți în această zi, iar familia și prietenii le oferă daruri simbolice, urându-le sănătate și fericire.
Obiceiuri populare și superstiții
În tradiția populară românească, Sfântul Ștefan este asociat cu protecția împotriva conflictelor, a bolilor și a energiilor negative. Unele dintre cele mai răspândite obiceiuri și superstiții includ:
- Evitarea certurilor: Se crede că, pentru a avea un an plin de armonie, este bine să se evite conflictele și certurile în ziua de Sfântul Ștefan. Se spune că persoanele care se ceartă în această zi riscă să fie urmărite de ghinion pe tot parcursul anului.
- Împărțirea de pâine și colaci: În unele regiuni, oamenii împart pâine, colaci sau fructe celor nevoiași, considerând că acest gest le va aduce belșug și binecuvântare în familie.
- Protecția casei: Pentru a proteja gospodăria de rele, se obișnuiește ca în ziua de Sfântul Ștefan să se pună crenguțe de brad sau de busuioc la intrarea în casă.
Tradiții în diverse regiuni ale României
Fiecare zonă a țării își păstrează propriile obiceiuri și tradiții legate de această sărbătoare, ceea ce face din Sfântul Ștefan un prilej unic de celebrare:
- În Bucovina, femeile obișnuiesc să coacă pâine în formă de cruce, pe care o împart în amintirea celor dragi trecuți în neființă. De asemenea, se organizează mese festive la care participă întreaga familie.
- În Oltenia, există obiceiul ca tinerii să colinde în ziua de Sfântul Ștefan, cântând melodii dedicate sfântului și primind în schimb fructe sau nuci.
- În Maramureș, se practică „stropitul cu apă sfințită” al animalelor din gospodărie, pentru a le proteja de boli și pentru a le asigura fertilitate în anul ce urmează.
Semnificația numelui Ștefan și oameni sărbătoriți
Numele „Ștefan” provine din grecescul „Stephanos” și înseamnă „cunună” sau „coroană”. Este unul dintre cele mai răspândite nume din România, iar sărbătoarea sa aduce bucurie în numeroase familii. Persoanele cu acest nume sunt considerate curajoase, devotate și protectoare, urmând exemplul Sfântului Ștefan.
Masa festivă de Sfântul Ștefan
Sărbătoarea este un prilej de reunire a familiei în jurul mesei festive. Preparatele tradiționale diferă de la o regiune la alta, dar includ adesea sarmale, cozonac, plăcinte și alte bunătăți specifice sărbătorilor de iarnă. În unele locuri, se pregătesc colive sau prăjituri cu miere, în onoarea sfântului.
Sfântul Ștefan este o sărbătoare profundă, care îmbină spiritualitatea creștină cu tradițiile populare românești. Este o zi a reconcilierii, a generozității și a comuniunii, în care oamenii își găsesc timp să se roage, să-și protejeze familia și să ofere ajutor celor aflați în nevoie. Indiferent de obiceiurile practicate, esența acestei sărbători rămâne aceeași: un moment de reflecție și de mulțumire pentru binecuvântările vieții.
VEZI ȘI – Obiceiuri și tradiții de Anul Nou