Un nou studiu condus de Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe (IoPPN) de la King’s College London evidențiază legătura dintre maturizarea întârziată a creierului, genetica și comportamentele alimentare nesănătoase. Cercetarea publicată în Nature Mental Health sugerează că diferențele structurale ale creierului și problemele de sănătate mintală joacă un rol esențial în dezvoltarea acestor tulburări de la adolescență până la vârsta adultă.
Procesul natural de maturizare a creierului, prin care volumul și grosimea cortexului cerebral se reduc pe măsură ce adolescenții cresc, este mai lent la cei cu comportamente alimentare restrictive sau necontrolate. Aceste comportamente includ:
- Restricția alimentară (dietele și reducerea intenționată a aportului alimentar pentru controlul greutății).
- Mâncatul emoțional sau necontrolat (consum compulsiv de alimente ca răspuns la emoții negative).
Analiza a implicat 996 adolescenți din patru țări europene (Anglia, Irlanda, Franța, Germania) care au oferit date genetice, au completat chestionare despre sănătatea mintală și comportamentele alimentare și au fost supuși scanărilor RMN la 14 și 23 de ani, notează neuroscience.
Rezultatele studiului
La vârsta de 23 de ani, participanții au fost împărțiți în trei categorii:
- Consumatori sănătoși (42%)
- Consumatori restrictivi (33%)
- Consumatori emoționali/necontrolați (25%)
Tinerii cu comportamente alimentare nesănătoase prezentau:
- Probleme interne crescute: anxietate, depresie și alte tulburări de dispoziție de la 14 ani, agravându-se până la 23 de ani.
- Probleme externe persistente: hiperactivitate, neatenție și probleme de conduită, deși acestea au scăzut odată cu vârsta.
De asemenea, comportamentele alimentare nesănătoase au fost asociate cu un risc genetic crescut pentru un indice de masă corporală (IMC) mare.
- Consumatorii restrictivi au avut diete constante pe tot parcursul adolescenței.
- Consumatorii emoționali/necontrolați au manifestat episoade de binge eating în creștere între 14 și 19 ani.
Datele RMN au arătat că maturizarea cortexului cerebral a fost mai lentă la consumatorii nesănătoși. În special, cerebelul, regiunea creierului care reglează apetitul, s-a maturizat mai încet, explicând legătura dintre riscurile genetice asociate unui IMC ridicat și comportamentele restrictive alimentare.
Aceste întârzieri în dezvoltare au conectat problemele de sănătate mintală la vârsta de 14 ani cu dezvoltarea comportamentelor alimentare nesănătoase la 23 de ani, independent de greutatea corporală.
Studiul subliniază importanța educației pentru prevenirea tulburărilor alimentare și îmbunătățirea sănătății generale a creierului. Autorii cercetării au propus intervenții personalizate care să țintească atât sănătatea mintală, cât și comportamentele alimentare.
- Xinyang Yu, autor principal, a declarat: „Rezultatele noastre arată cum maturizarea întârziată a creierului în adolescență leagă genetica, dificultățile mintale și comportamentele alimentare nesănătoase în tinerețe.”
- Dr. Zuo Zhang, coautor, a evidențiat diferențele în traiectoriile de dezvoltare între grupuri, care pot ghida intervențiile viitoare.
- Prof. Sylvane Desrivières, autor principal al studiului, a accentuat beneficiile educației care abordează obiceiurile alimentare nesănătoase și strategiile de coping.
Această cercetare oferă noi perspective asupra modului în care dezvoltarea creierului, genetica și sănătatea mintală contribuie la tulburările alimentare. Intervențiile timpurii și o mai bună înțelegere a acestor factori ar putea ajuta la reducerea incidenței tulburărilor alimentare și la sprijinirea sănătății creierului la tineri.
Creierul este cel mai complex și fascinant organ al corpului uman, centrul de control care orchestrează fiecare gând, emoție și mișcare. Format din aproximativ 86 de miliarde de neuroni conectați printr-o rețea incredibil de densă, creierul comunică prin impulsuri electrice și chimice pentru a procesa informații într-o fracțiune de secundă. Este responsabil nu doar pentru funcțiile de bază ale supraviețuirii, cum ar fi respirația sau bătăile inimii, ci și pentru capacități avansate, precum creativitatea, memoria și raționamentul. Deși am descoperit multe despre cum funcționează, misterele creierului rămân în mare parte neexplorate, făcându-l un domeniu de cercetare captivant și plin de potențial.
VEZI ȘI – Rugăciunea sinceră și conștiința de sine