Decizia șocantă a președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol de a institui legea marțială a generat o criză politică profundă, fiind văzută de opoziție și de mulți cetățeni ca o întoarcere la trecutul autoritar al Coreei de Sud. Parlamentul a anulat rapid declarația, iar opoziția a inițiat o moțiune de suspendare împotriva președintelui, pe fondul acuzațiilor de încălcări constituționale și abuz de putere.
Yoon a surprins națiunea printr-un discurs neașteptat, în care a invocat presupuse comploturi „anti-statale” sprijinite de Coreea de Nord. A trimis trupe înarmate pe străzile din Seul, inclusiv în jurul parlamentului, susținute de elicoptere și vehicule blindate. Parlamentarii, confruntați cu o situație de criză, au fost nevoiți să escaladeze zidurile clădirii pentru a intra și a anula măsura. Votul de anulare a fost copleșitor, cu 190 de voturi „pentru,” inclusiv 18 din partidul lui Yoon. Sub presiune, președintele a retras legea marțială în doar șase ore, potrivit APNews.
Critici din toate taberele politice
Acțiunea lui Yoon a fost condamnată de liderii opoziției și chiar de figuri din partidul său conservator. Liderul opoziției, Lee Jae-myung, a catalogat măsura ca fiind ilegală, iar Han Dong-hoon, liderul partidului conservator, a declarat că decizia este greșită și a îndemnat populația să o blocheze. Politicienii din ambele tabere au criticat vehement această manevră, considerând-o un pericol pentru democrația fragilă a țării.
Consecințe politice pentru Yoon
Decizia lui Yoon a fost interpretată ca o încercare de a-și consolida puterea pe fondul problemelor politice și personale. De la preluarea mandatului în 2022, președintele s-a confruntat cu un parlament dominat de opoziție, iar popularitatea sa a fost erodată de scandaluri de corupție implicându-l pe el și pe soția sa. Declarația de lege marțială a fost văzută ca o tactică disperată, amplificând neîncrederea publică și acuzațiile de abuz de putere.
Sensibilitatea istorică a legii marțiale în Coreea de Sud
Legea marțială este un subiect extrem de delicat în Coreea de Sud, având în vedere trecutul său autoritar. După războiul coreean, țara a fost condusă de dictatori care au folosit frecvent această măsură pentru a reprima disidența și a controla populația. Exemple notabile includ regimul lui Park Chung-hee și al succesorului său Chun Doo-hwan, care au folosit armata pentru a suprima protestele pro-democrație, culminând cu masacrul de la Gwangju din 1980.
Impactul social și perspectivele viitoare
Decizia lui Yoon a șocat publicul sud-coreean, declanșând o reacție puternică pe rețelele sociale și în societatea civilă. Multe mesaje exprimă temeri legate de o posibilă revenire la autoritarism. Deși moțiunea de suspendare nu garantează automat demiterea președintelui, opoziția, care deține majoritatea în parlament, pare hotărâtă să continue presiunile pentru a-l înlătura pe Yoon.
Această criză subliniază fragilitatea echilibrului democratic din Coreea de Sud și riscurile implicate atunci când liderii recurg la măsuri extreme pentru a-și păstra controlul.
Legea marțială reprezintă o măsură extremă prin care autoritățile militare preiau controlul asupra guvernării civile într-o situație de criză, cum ar fi un conflict armat, o rebeliune sau un dezastru major. Aceasta presupune suspendarea temporară a unor drepturi și libertăți fundamentale, inclusiv libertatea de întrunire și libera circulație, și impunerea unor restricții stricte prin forța armatei. Deși este justificată ca o măsură pentru restabilirea ordinii, legea marțială este adesea asociată cu abuzuri de putere și încălcări ale drepturilor omului.
CITEȘTE ȘI – România în vremea comunismului: un tablou complex al unui regim de control și rezistență