O evaluare globală a riscurilor pentru sănătatea umană avertizează că utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale și un eventual conflict nuclear ar putea amenința existența omenirii până la sfârșitul secolului. Cele două scenarii se află în fruntea unei liste cu 17 amenințări majore identificate de experți, care includ și criza climatică, malnutriția copiilor, poluarea aerului și reducerea ajutorului internațional pentru țările vulnerabile.
Raportul a fost realizat de Comisia Lancet pentru amenințările globale la adresa sănătății în secolul XXI, formată din 35 de experți. Potrivit acestora, riscurile identificate sunt interconectate și trebuie abordate împreună. Specialiștii subliniază însă că există soluții pentru fiecare dintre amenințări și că deciziile luate în prezent pot influența semnificativ sănătatea generațiilor viitoare, notează The Guardian.
„Deciziile luate de liderii de astăzi vor modela sănătatea și bunăstarea următoarei generații”, a declarat profesorul Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate din cadrul Universității din Washington.
Inteligența artificială și armele nucleare, riscuri pentru supraviețuirea omenirii
Raportul avertizează că utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale, inclusiv pentru crearea unor arme biologice, și un conflict nuclear ar putea provoca o catastrofă cu efecte ireversibile asupra umanității în următorii 75 de ani.
Experții precizează că probabilitatea unor asemenea scenarii rămâne redusă. Cu toate acestea, consecințele potențiale sunt atât de grave încât cele două amenințări au fost incluse în fruntea evaluării globale.
În cazul unui conflict nuclear, efectele ar putea depăși cu mult distrugerile provocate direct de arme. Un asemenea război ar putea elibera în straturile superioare ale atmosferei suficiente particule pentru a bloca o parte din lumina solară și a provoca o criză alimentară la scară globală. În scenariul descris de raport, foametea rezultată ar putea amenința însăși supraviețuirea speciei umane.
Un alt pericol îl reprezintă folosirea inteligenței artificiale pentru dezvoltarea unor arme biologice. Raportul atrage atenția asupra posibilității ca astfel de tehnologii să fie utilizate în scopuri ostile, cu efecte potențial devastatoare.
Un editorial publicat în revista The Lancet alături de raport avertizează că materializarea acestor scenarii ar putea provoca o catastrofă de proporții apocaliptice pentru omenire.
17 amenințări majore pentru sănătatea globală
Pentru a stabili lista, cercetătorii au estimat câți ani de viață sănătoasă ar putea pierde populația mondială din cauza bolilor, dizabilităților și deceselor premature asociate fiecărui risc. Evaluarea a luat în calcul evoluția probabilă a amenințărilor dacă tendințele actuale continuă.
Indicatorul folosit este cunoscut sub denumirea de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate, prescurtat DALY. Acesta permite estimarea impactului unei probleme asupra sănătății prin raportarea anilor de viață pierduți atât din cauza deceselor premature, cât și a perioadelor trăite cu probleme de sănătate.
Pe lângă utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale și conflictul nuclear, lista cuprinde alte 15 amenințări importante: poluarea aerului, rezistența antimicrobiană, malnutriția copiilor, deteriorarea climei, conflictele convenționale, reducerea ajutorului internațional, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile naturale, obezitatea, problemele de sănătate mintală, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.
Comisia a inclus în evaluare riscurile care ar putea provoca pierderi foarte mari de ani de viață sănătoasă, dar și pentru care există soluții posibile. Astfel, raportul nu se limitează la identificarea pericolelor, ci urmărește să ofere factorilor de decizie repere pentru prioritizarea măsurilor de prevenție și a investițiilor.
Criza climatică ar putea provoca pierderi uriașe de ani de viață sănătoasă
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai importante amenințări identificate de specialiști. Raportul compară scenarii privind evoluția încălzirii globale și estimează beneficiile pe care le-ar putea aduce limitarea creșterii temperaturilor.
Potrivit calculelor prezentate, limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în locul unui scenariu în care aceasta ajunge la 4,4 grade Celsius, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă.
Estimarea evidențiază amploarea efectelor pe care evoluția climei le-ar putea avea asupra sănătății populației la nivel mondial. Cercetătorii au analizat atât scenarii favorabile, în care amenințările sunt ținute sub control, cât și variante nefavorabile, în care riscurile se agravează.
Concluziile indică faptul că măsurile adoptate în prezent pot influența semnificativ consecințele pe termen lung. De aceea, autorii raportului cer liderilor să acționeze înainte ca amenințările să se transforme în crize de amploare.
Reducerea ajutorului internațional ar putea avea consecințe grave
O altă amenințare majoră este diminuarea sprijinului financiar acordat de statele bogate țărilor care depind de ajutorul internațional pentru programele de sănătate și alte servicii esențiale.
Mai multe state donatoare importante, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, au anunțat în ultimul an reduceri substanțiale ale cheltuielilor pentru ajutor extern.
Comisia avertizează că o prăbușire a ajutorului internațional pentru sănătate sau o reducere severă a acestuia ar putea duce la pierderea a până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă până în 2100.
Aproape 70% dintre aceste pierderi ar urma să se înregistreze în Africa subsahariană, potrivit estimărilor din raport. Regiunea se confruntă deja cu o povară importantă asociată malnutriției infantile, iar reducerea finanțării ar putea agrava problemele existente.
Autorii atrag atenția că efectele acestor decizii nu trebuie privite separat de celelalte amenințări. Capacitatea sistemelor de sănătate de a preveni și trata bolile, de a răspunde epidemiilor și de a proteja grupurile vulnerabile poate influența amploarea consecințelor generate de mai multe riscuri simultan.
Amenințările diferă în funcție de nivelul de venit al regiunilor
Evaluarea evidențiază și diferențele dintre regiunile cu venituri ridicate și cele cu venituri mai mici.
În zonele mai prospere, bolile netransmisibile, printre care obezitatea, și problemele de sănătate mintală se numără printre principalele surse ale pierderilor de sănătate. În regiunile cu venituri mai mici, nivelul scăzut de educație se află printre factorii care contribuie semnificativ la această povară.
Aceste diferențe arată că amenințările globale nu afectează toate populațiile în același mod. Deși unele riscuri pot avea consecințe la nivel mondial, amploarea efectelor depinde și de vulnerabilitățile existente, de accesul la servicii medicale și de resursele disponibile pentru prevenție.
În opinia cercetătorilor, politicile publice trebuie să țină cont de aceste particularități și să urmărească atât prevenirea amenințărilor, cât și reducerea impactului lor asupra comunităților cele mai expuse.
Experții cer investiții în prevenție și pregătirea sistemelor de sănătate
Ibrahim Abubakar, membru al comisiei și profesor de epidemiologie a bolilor infecțioase la University College London, a explicat că scopul evaluării nu este acela de a provoca teamă, ci de a oferi factorilor de decizie o imagine clară asupra riscurilor și a posibilităților de intervenție.
Potrivit acestuia, analiza urmărește să le arate responsabililor politici, atât la nivel internațional, cât și național, care sunt amenințările cu care s-ar putea confrunta și în ce măsură acțiunile lor pot produce schimbări.
Autorii raportului le recomandă liderilor să investească în inovații tehnologice și să consolideze sistemele de sănătate, astfel încât acestea să poată preveni și gestiona mai eficient crizele viitoare.
Christopher Murray a precizat că, la începutul procesului de evaluare, în urmă cu trei ani, cercetătorii se concentrau în principal asupra a trei mari amenințări: conflictele, schimbările climatice și pandemiile. Analiza ulterioară a scos însă la iveală un număr mai mare de riscuri care necesită atenție.
În opinia sa, guvernele trebuie să aloce resurse financiare și personal pentru anticiparea pericolelor, prevenirea lor și pregătirea pentru situații de criză.
Evaluarea va fi actualizată în fiecare an
Concluziile comisiei urmează să fie prezentate duminică, în cadrul Summitului Mondial al Sănătății de la Berlin, Germania.
Evaluarea va fi actualizată anual pentru a reexamina cele 17 amenințări identificate, ținând cont de datele noi și de apariția unor eventuale pericole suplimentare. Prin această abordare, cercetătorii urmăresc să ofere o imagine actualizată a riscurilor și să permită adaptarea măsurilor de prevenție la evoluția situației globale.
Mesajul central al raportului este că amenințările la adresa sănătății și supraviețuirii omenirii nu pot fi abordate eficient în mod izolat. De la inteligența artificială și riscul nuclear până la schimbările climatice, malnutriție și reducerea ajutorului internațional, consecințele pot fi influențate de deciziile politice, investițiile în sănătate și capacitatea statelor de a anticipa crizele.
Experții subliniază că unele dintre cele mai grave scenarii rămân puțin probabile, dar impactul lor potențial justifică pregătirea din timp. În același timp, raportul evidențiază existența unor măsuri prin care pierderile de sănătate pot fi reduse, ceea ce face ca prevenția și planificarea pe termen lung să fie esențiale.
VEZI – Cum au depășit Michael Douglas și Catherine Zeta-Jones cea mai grea încercare din căsnicia lor?