În fiecare an, după Duminica Tuturor Sfinților, Biserica Ortodoxă rânduiește o perioadă de postire dedicată cinstirii celor doi mari corifei ai creștinismului: Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Anul acesta, Postul Sfinților Apostoli începe pe 16 iunie și se încheie pe 29 iunie, zi în care sunt prăznuiți cei doi mari apostoli. Acest post, cunoscut și sub denumirea de Postul de vară sau Postul Cincizecimii, este o chemare la înnoire trupească și sufletească, la pocăință și apropiere de Dumnezeu, urmând exemplul de credință, jertfă și misiune lăsat de cei doi mari sfinți.
Vechimea și importanța Postului
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este unul dintre cele patru posturi de durată din anul bisericesc (alături de Postul Mare, al Nașterii Domnului și al Adormirii Maicii Domnului) și are o vechime considerabilă. Despre el mărturisesc încă din secolul al IV-lea Constituțiile Apostolice, precum și scrierile unor Sfinți Părinți precum Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret al Cirului sau Leon cel Mare. La început, acest post era ținut doar în mănăstiri, dar mai târziu s-a extins și în rândul credincioșilor din lume.
Sfântul Leon cel Mare îl numea „Postul Cincizecimii”, pentru că reprezintă un mod prin care credincioșii mulțumesc lui Dumnezeu pentru darurile revărsate la Pogorârea Sfântului Duh. Aceste daruri, revărsate asupra Sfinților Apostoli, i-au întărit în lucrarea lor misionară, iar Biserica ne invită să participăm, prin post, la acest duh de înnoire.
Rânduiala postului
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post cu durată variabilă, în funcție de data Învierii Domnului. El începe întotdeauna în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților și se încheie la 29 iunie. Astfel, poate dura între câteva zile și până la trei săptămâni. Anul acesta, postul ține 13 zile, oferind credincioșilor un timp binecuvântat de reflecție, pocăință și întărire duhovnicească.
Potrivit Pravilei celei mari și rânduielilor din Ceaslovul Mare, în acest post se mănâncă legume fără untdelemn în zilele de luni, miercuri și vineri, iar marțea și joia se permite untdelemnul și vinul. Sâmbăta și duminica, dar și în zilele în care cad sărbători cu doxologie mare, se dă dezlegare la pește. De asemenea, în ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), se poate mânca pește indiferent de ziua în care cade.
Această flexibilitate arată că Postul Sfinților Apostoli este considerat un post ușor, dar nu mai puțin important. Nu este un post de formalitate, ci unul al conștientizării misiunii creștine pe care o avem fiecare în parte.
Sensul duhovnicesc al postului
Postul este, dincolo de o reținere de la anumite mâncăruri, o reînnoire interioară, o întoarcere spre Dumnezeu și aproapele. Este o perioadă de tăcere, de rugăciune, de spovedanie și împărtășire, de redescoperire a smereniei și a milei.
În acest post, Biserica ne cheamă să ne gândim la faptele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, la jertfa lor, la râvna cu care au propovăduit Evanghelia. Cei doi apostoli sunt modele de slujire totală pentru Domnul Iisus Hristos. Petru, pescarul din Betsaida, devenit „piatra” pe care Iisus Hristos și-a întemeiat Biserica, și Pavel, fostul prigonitor al creștinilor devenit „vas ales” al lui Iisus Hristos, sunt exemple vii de transformare prin har, credință și ascultare.
Astăzi, când egoismul, individualismul și indiferența bântuie inimile, postul ne invită la o reorientare: de la sine spre Dumnezeu, de la interes personal spre grijă față de aproapele, de la superficialitate la profunzime.
Fapte bune și înnoire sufletească
Perioada postului este și un prilej de a ne arăta dragostea față de aproapele prin fapte de milostenie. Să ne amintim cuvintele Mântuitorului: „Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. ” (Matei 25, 40). Postul nu are valoare fără rugăciune, fără iertare și fără dragoste. Un post care nu ne face mai buni, mai blânzi, mai compătimitori, nu e cu adevărat post.
În această perioadă, suntem îndemnați să citim din epistolele Sfântului Apostol Pavel, din predicile Sfântului Apostol Petru și să medităm la puterea cuvântului lor, la curajul și sinceritatea mărturisirii lor, chiar cu prețul vieții.
Viața Sfinților Apostoli, modele de urmat
Sfântul Apostol Petru, fratele Sfântului Andrei, a fost cel mai vârstnic dintre ucenici. A fost pescar, om simplu, dar cu inimă curată. Deși L-a tăgăduit pe Domnul Iisus Hristos în noaptea Patimilor, Petru s-a pocăit cu amar, iar această pocăință l-a transformat în stâlp al Bisericii.
Sfântul Apostol Pavel, pe de altă parte, era un om educat, fariseu din neamul lui Israel, din seminția lui Veniamin. Fost prigonitor al creștinilor, el s-a convertit în mod minunat pe drumul Damascului, în urma unei vedenii dumnezeiești. De atunci, a devenit unul dintre cei mai înflăcărați vestitori ai Evangheliei, autor a 14 epistole din Noul Testament și un simbol al transformării prin har.
Patriarhul Daniel spune că, „deși acești doi Apostoli ai lui Hristos sunt diferiți ca pregătire teologică, spirituală, culturală, sunt foarte asemănători în dragostea jertfelnică pentru Mântuitorul”. Ambii au fost întemnițați, chinuiți și în cele din urmă au primit moarte martirică în Roma, pe vremea împăratului Nero: Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Pavel a fost decapitat.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este o chemare anuală la înnoire și apropiere de Dumnezeu
Este o vreme de reculegere, de răbdare și de lucrare a binelui. Este o cale de pregătire pentru a cinsti, cu vrednicie, pe cei doi mari luminători ai Bisericii.
Să urmăm, așadar, pilda lor, să ne ostenim cu nădejde în acest post și să așteptăm praznicul din 29 iunie cu suflet curățit, cu inimă împăcată și cu recunoștință pentru darurile revărsate de Dumnezeu asupra noastră.
Fie ca acest post să ne aducă pace, luminare sufletească și întărire în credință, pentru a putea spune, asemenea Sfântului Apostol Pavel: „Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. ” (II Timotei 4, 7). Amin.