Curtea Constituțională a României (CCR) a pronunțat joi o decizie cu impact major asupra regimului de integritate publică din țară: declarațiile de avere și de interese nu vor mai include bunurile și veniturile soțului, soției sau copiilor aflați în întreținere. În plus, prevederea legală care impunea publicarea acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost, de asemenea, declarată neconstituțională.
Decizia CCR este definitivă și obligatorie, neputând fi atacată în niciun fel. Conform surselor apropiate Curții, judecătorii au decis în unanimitate că articolul 3, alineatul 2 din Legea privind declarațiile de avere și interese încalcă Constituția. Acest articol stipula că declarațiile trebuie să includă nu doar averea și veniturile persoanei în cauză, ci și pe cele ale membrilor apropiați ai familiei.
Totodată, cu două opinii separate, judecătorii au declarat neconstituțional și articolul care reglementa publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI. Până acum, instituția era obligată să afișeze aceste documente, cu datele personale parțial anonimizate, pentru a permite controlul public asupra averilor persoanelor cu funcții în stat.
Un pas înapoi pentru transparența instituțională?
Decizia vine în ciuda apelurilor lansate chiar în ziua pronunțării de către mai multe organizații neguvernamentale, care au solicitat Curții să mențină un cadru legal coerent cu standardele internaționale privind transparența și integritatea în sectorul public. ONG-urile au avertizat că o asemenea hotărâre poate slăbi instrumentele de control civic și instituțional asupra averilor demnitarilor și funcționarilor publici.
Declarațiile de avere au fost introduse pentru prima dată în România în 1996, însă sistemul a fost întărit semnificativ după anul 2003, în contextul presiunilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Legea 161/2003 a fost un punct de cotitură, extinzând obligația de a declara averea către un spectru mai larg de persoane publice și impunând publicarea acestor date. Ulterior, în 2007, a fost creată Agenția Națională de Integritate, cu rolul de a verifica veridicitatea acestor declarații și eventualele conflicte de interese.
Implicarea ANI, sub semnul întrebării
Odată cu declararea neconstituționalității prevederilor privind publicarea declarațiilor, rolul ANI ar putea fi profund afectat. Fără acces public la aceste informații, presiunea socială și monitorizarea media sau civică asupra celor aflați în funcții-cheie riscă să scadă dramatic.
În contextul în care România se confruntă constant cu provocări legate de corupție și lipsă de încredere în instituțiile statului, decizia CCR ridică semne de întrebare privind direcția în care se îndreaptă transparența guvernării.
Deocamdată, nu este clar ce modificări legislative vor fi impuse pentru a alinia legea la noile cerințe ale Curții, însă se așteaptă ca Parlamentul să intervină pentru a reglementa un nou cadru legal. Până atunci, mecanismele de verificare a averilor rămân într-o zonă gri, iar societatea civilă se teme de un regres în lupta pentru integritate publică.
Curtea Constituțională a României (CCR) reprezintă una dintre cele mai importante instituții ale statului român, având rolul de garant suprem al respectării Constituției. Prin deciziile sale, CCR influențează profund funcționarea instituțiilor statului, echilibrul dintre puteri și, nu de puține ori, chiar viața de zi cu zi a cetățenilor.
Instituția a fost înființată în 1992, odată cu adoptarea noii Constituții, și are ca principală atribuție controlul constituționalității legilor, ordonanțelor și altor acte normative adoptate de Parlament sau Guvern. CCR nu este parte din sistemul judiciar obișnuit, ci o autoritate independentă, cu un statut aparte, al cărei cuvânt este final și obligatoriu. Deciziile Curții nu pot fi atacate, iar instituțiile statului sunt obligate să le respecte și să se conformeze.
Componența CCR este stabilită prin numirea a nouă judecători, fiecare cu un mandat de nouă ani. Trei sunt numiți de Președintele României, trei de Senat și trei de Camera Deputaților. Acest mecanism reflectă echilibrul dintre puterile statului, dar aduce și critici, fiind perceput de mulți ca o vulnerabilitate în fața influențelor politice.
De-a lungul timpului, CCR a pronunțat decizii care au influențat direct cursul politic și juridic al României. De la validarea sau invalidarea referendumurilor, la decizii controversate privind imunitatea parlamentară, pensiile speciale sau statutul magistraților, Curtea s-a aflat adesea în centrul atenției publice. Unele hotărâri au fost salutate ca apărări ferme ale statului de drept, altele au fost criticate vehement ca fiind aliniate unor interese politice conjuncturale.
VEZI ȘI – După șapte ani, Bob Sinclar vorbește cu emoție despre divorțul său de Ingrid Aleman