România este o țară cu o activitate seismică semnificativă, datorată în principal zonei seismice Vrancea, una dintre cele mai active din Europa. De-a lungul istoriei, țara noastră a fost zguduită de numeroase cutremure, unele dintre ele provocând pagube majore și pierderi de vieți omenești. Iată o privire de ansamblu asupra celor mai mari cutremure din România.
Amintim că în data de 16 septembrie 2024, „s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur semnificativ cu magnitudinea 5,4, la adâncimea de 126,8 km. Cutremurul s-a produs la 56 km nord-vest de Buzău, 58 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59 km est de Braşov, 67 km vest de Focşani, 69 km nord de Ploieşti şi 97 km nord-est de Târgovişte”, a transmis INFP.
Cutremurul din 1802 – „Cutremurul cel Mare”
Unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria României a avut loc pe 26 octombrie 1802, fiind cunoscut drept „Cutremurul cel Mare”. Estimat la o magnitudine de 7,9 pe scara Richter, acest cutremur a avut epicentrul în zona Vrancea și a fost resimțit pe o suprafață vastă, inclusiv în București și în alte capitale europene. În București, unul dintre cele mai importante monumente, Turnul Colței, a fost distrus complet. Cutremurul a provocat pagube materiale uriașe și a rămas în memoria colectivă ca unul dintre cele mai devastatoare evenimente seismice din țară.
Cutremurul din 1940
Un alt cutremur major s-a produs pe 10 noiembrie 1940. Având o magnitudine de 7,7 pe scara Richter, acest cutremur a fost unul dintre cele mai distrugătoare din secolul XX. Epicentrul a fost tot în zona Vrancea, iar orașe precum București, Iași, Buzău și Galați au suferit distrugeri majore. Clădiri importante au fost avariate sau prăbușite, inclusiv Blocul Carlton din București, în care au murit peste 140 de oameni. Cutremurul a fost resimțit în toată Europa de Est și chiar în zone îndepărtate precum Moscova.
Cutremurul din 1977
Poate cel mai cunoscut și devastator cutremur din istoria recentă a României este cel din 4 martie 1977. Cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, acest cutremur a lovit la ora 21:22 și a durat aproximativ 55 de secunde. Deși relativ scurt, impactul a fost uriaș. Aproximativ 1.570 de oameni au murit, dintre care peste 1.400 doar în București. Mii de clădiri au fost distruse sau grav avariate, inclusiv multe blocuri de locuințe, școli și spitale.
Personalități importante ale culturii românești și-au pierdut viața în acea seară, printre care actorul Toma Caragiu și cântăreața Doina Badea. Pagubele materiale au fost evaluate la miliarde de dolari, iar acest cutremur a marcat profund societatea românească.
Cutremurul din 1986
Deși nu la fel de devastator ca cel din 1977, cutremurul din 30 august 1986, cu o magnitudine de 7,1 pe scara Richter, a fost resimțit puternic în sudul și estul României. Bucureștiul a suferit din nou avarii, dar pagubele materiale au fost mai reduse datorită măsurilor de consolidare luate după evenimentele din 1977.
Cutremurul din 1990
Pe 30 mai 1990, România a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 6,9. Acesta a fost urmat de numeroase replici, inclusiv una puternică de 6,4 pe 31 mai. Epicentrul a fost tot în zona Vrancea, iar cutremurul a fost resimțit în multe zone din țară, inclusiv în București. Deși nu a cauzat pierderi de vieți omenești semnificative, multe clădiri au suferit avarii, iar cutremurul a readus în atenția publicului importanța măsurilor de prevenție și consolidare.
Cutremurele recente și riscurile viitoare
De-a lungul anilor, România a fost zguduită de mai multe cutremure de intensitate moderată, în special în zona Vrancea. Printre cele mai recente se numără cutremurele din 2016 și 2020, ambele având magnitudini de peste 5,5. Deși aceste cutremure nu au provocat pagube majore, ele au subliniat riscul constant al unui cutremur mare în viitor.
Măsuri de prevenire și consolidare
După cutremurul devastator din 1977, autoritățile române au luat măsuri pentru a consolida clădirile vulnerabile și pentru a îmbunătăți rezistența seismică a noilor construcții. În prezent, Bucureștiul și alte orașe din zona seismică sunt monitorizate constant pentru a preveni pierderile masive în cazul unui nou cutremur major.
România are o istorie lungă și tragică a cutremurelor, cu evenimente care au marcat profund țara și societatea. Deși tehnologia și măsurile de prevenire s-au îmbunătățit, riscul unui cutremur major rămâne, mai ales în zonele de risc precum Vrancea. Awareness-ul și pregătirea populației sunt esențiale pentru a minimiza pierderile umane și materiale în cazul unor viitoare evenimente seismice.
VEZI ȘI – Atribuțiile Președintelui României: rol și responsabilități