Franța 2024. Pentru prima dată în mai bine de 60 de ani, un guvern francez a fost demis printr-un vot de cenzură în parlament, eveniment pe care președintele Emmanuel Macron l-a calificat drept „fără precedent”. Acest moment istoric a marcat demisia lui Michel Barnier, fost negociator al Brexit-ului, care ocupa funcția de prim-ministru. Decizia a fost provocată de folosirea unor puteri speciale pentru a impune bugetul fără un vot parlamentar, fapt ce a unit opoziția împotriva sa.
Votul de cenzură a fost inițiat atât de alianța de stânga New Popular Front (NFP), cât și de partidul de extremă dreapta, Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen. Cu un total de 331 de voturi pentru moțiunea de cenzură, mult peste pragul de 288 necesar, guvernul condus de Barnier a fost demis, iar bugetul a fost retras automat. Barnier va rămâne în funcție ca premier interimar alături de miniștrii săi până la formarea unui nou guvern, notează BBC.
Reacții și acuzații în urma demiterii
Marine Le Pen a subliniat pe rețelele de socializare că votul de cenzură este un drept prevăzut în Constituția celei de-a Cincea Republici Franceze și nu poate fi considerat „anti-republican”, răspunzând astfel criticilor lansate de Macron. Președintele a fost dur criticat pentru decizia de a convoca alegeri anticipate în iulie, care au condus la un blocaj parlamentar și o criză politică tot mai profundă. Macron a recunoscut că această decizie „nu a fost înțeleasă” de public și și-a asumat responsabilitatea pentru situația creată, adăugând că unii dintre adversarii săi politici au preferat „haosul în locul responsabilității”.
Căutarea unui nou prim-ministru
Una dintre principalele provocări ale lui Macron este numirea unui nou prim-ministru care să poată obține sprijinul majorității parlamentare, o sarcină dificilă în contextul fragmentării politice actuale. Printre posibilii candidați vehiculați se numără ministrul apărării Sébastien Lecornu, ministrul de interne Bruno Retailleau și centristul François Bayrou, fost candidat la președinție. Totuși, lipsa unei majorități clare face incertă șansa ca viitorul guvern să fie format înainte de evenimente importante, precum ceremonia de inaugurare a Catedralei Notre-Dame programată pentru sâmbătă.
În mijlocul acestei crize politice, Franța se pregătește să primească lideri mondiali, inclusiv președintele ales al SUA, Donald Trump, la ceremonia de redeschidere a Catedralei Notre-Dame, devastată de incendiu în 2019. Reconstrucția rapidă a acestui simbol național, finalizată în doar cinci ani, a fost lăudată la nivel internațional și considerată o dovadă a capacității Franței de a realiza proiecte grandioase.
Macron a subliniat că succesul în reconstrucția catedralei, alături de organizarea Jocurilor Olimpice din 2024, reprezintă exemple ale „măreției” și „spiritului de inovație” al Franței. „Lumea ne admiră pentru asta”, a declarat el, încercând să transmită un mesaj de optimism și unitate într-un moment de criză politică profundă.
Rămâne de văzut cum va naviga Franța prin această perioadă tumultoasă. Cu un guvern interimar în funcție, un parlament divizat și o serie de evenimente internaționale care bat la ușă, presiunea asupra președintelui Macron este considerabilă. Deciziile luate în următoarele săptămâni vor avea un impact major asupra stabilității politice și economice a țării și asupra percepției internaționale a Franței ca lider global.