Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care a anulat alegerile prezidențiale, argumentând că întreg procesul electoral a fost afectat de multiple nereguli care au încălcat legislația electorală și au compromis principiile esențiale ale alegerilor democratice. CCR a constatat că aceste nereguli, identificate în toate etapele desfășurării procesului electoral, au distorsionat caracterul liber și corect al votului, egalitatea de șanse între candidați și transparența campaniei electorale.
CCR a subliniat că utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în campania electorală a avut un impact semnificativ asupra libertății de vot. Alegătorii au fost influențați de o campanie agresivă de promovare a unui candidat, desfășurată prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media și prin publicitate care nu respecta legislația electorală. Materialele electorale ale acestui candidat nu au fost marcate corespunzător, iar promovarea sa a fost însoțită de un tratament preferențial pe rețelele de socializare. Acest lucru a afectat dreptul cetățenilor de a fi corect informați și a condus la denaturarea voinței acestora.
CCR a evidențiat că unul dintre candidați a beneficiat de expunere disproporționată, în detrimentul celorlalți participanți. Campania sa a utilizat mijloace neconforme, care au limitat vizibilitatea altor candidați și au creat o inegalitate evidentă în procesul electoral. CCR a atras atenția că transparența în utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale este esențială pentru asigurarea integrității alegerilor.
Un alt aspect major identificat de CCR a fost încălcarea principiului transparenței în finanțarea campaniei. Publicitatea electorală online nu a respectat cerințele de identificare a sponsorilor și a tehnicilor utilizate, iar discrepanțele dintre amploarea campaniei și declarațiile financiare depuse de un candidat au generat suspiciuni legate de corectitudinea procesului electoral. CCR a subliniat necesitatea ca platformele de socializare să dezvăluie permanent datele privind publicitatea politică și sponsorii electorali.
Decizia CCR a fost fundamentată și pe informările primite de la serviciile de informații, care au relevat manipularea votului și influența disproporționată exercitată de campania electorală asupra alegătorilor. Aceste practici au subminat atât libertatea de vot a cetățenilor, cât și integritatea procesului electoral.
CCR a concluzionat că neregulile identificate au compromis caracterul democratic al alegerilor și au afectat suveranitatea poporului. Prin urmare, procedura electorală trebuie reluată de la zero pentru a asigura respectarea principiilor de transparență, egalitate și corectitudine în procesul de alegere a Președintelui României.
„Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi corect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte/ fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un „vector de dezinformare, în special atunci când nu își dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar. (..) Pe cale de consecință, trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”.
CITEȘTE ȘI – Criză politică în Franța: căderea guvernului și implicațiile pentru viitor