Un program digital automatizat poate ajuta la identificarea persoanelor eligibile pentru screeningul cancerului pulmonar, însă un studiu realizat în Statele Unite scoate la iveală o problemă importantă: majoritatea pacienților invitați nu ajung să completeze nici măcar evaluarea inițială. Cercetarea arată și diferențe semnificative în funcție de rasă, venit, vârstă și mediul de rezidență, ceea ce ridică semne de întrebare privind accesul echitabil la depistarea timpurie a bolii.
Cancerul pulmonar rămâne una dintre principalele cauze de deces provocat de cancer în Statele Unite și este al treilea cel mai frecvent diagnosticat tip de cancer din țară. Deși screeningul prin tomografie computerizată cu doză redusă de radiații poate identifica tumorile în stadii timpurii și poate reduce mortalitatea în rândul persoanelor cu risc ridicat, numărul adulților eligibili care beneficiază efectiv de această investigație rămâne scăzut.
O cercetare publicată în revista Journal of General Internal Medicine analizează în ce măsură programele digitale automatizate pot contribui la identificarea persoanelor care ar trebui să facă screening. Studiul arată că astfel de inițiative pot ajunge la mii de pacienți, dar și că o mare parte dintre cei invitați nu răspund, iar anumite categorii ale populației sunt mai greu de implicat.
Peste 26.000 de persoane au primit invitații, dar numai 11% au completat evaluarea
Cercetarea a fost realizată de o echipă condusă de Richa Bundy, de la Advocate Health și Wake Forest University School of Medicine, împreună cu specialiști de la University of North Carolina at Chapel Hill.
Analiza s-a bazat pe un studiu randomizat pragmatic desfășurat în două mari sisteme medicale universitare din Carolina de Nord. Cercetarea inițială demonstrase deja că o intervenție digitală adresată direct pacienților, pe care aceștia o puteau utiliza de acasă, a crescut rata screeningului pentru cancerul pulmonar.
Noua analiză a urmărit însă o altă problemă: câte persoane pot fi atrase efectiv într-un astfel de program și care sunt categoriile care riscă să rămână în afara lui.
În cadrul intervenției, pacienții cu vârste între 50 și 77 de ani, pentru care exista un istoric documentat de fumat, au primit o invitație prin intermediul portalului electronic al pacientului. Aceștia erau îndrumați către programul digital mPATH-Lung, care le adresa o serie de întrebări pentru a stabili dacă îndeplinesc criteriile necesare pentru screeningul cancerului pulmonar.
Persoanele considerate eligibile primeau apoi informații despre pașii următori pentru efectuarea unei tomografii computerizate cu doză redusă de radiații.
Avantajul unui asemenea sistem este că procesul poate fi automatizat și extins la un număr mare de pacienți, fără a necesita personal medical suplimentar pentru fiecare etapă inițială. În mod tradițional, verificarea eligibilității poate depinde de timpul disponibil al medicilor și de identificarea istoricului de fumat în timpul consultațiilor.
Rezultatele au evidențiat însă limitele acestei abordări. Din totalul celor 26.909 persoane care au primit invitația, numai 3.049 au completat întrebările privind eligibilitatea pentru screening în primele 16 săptămâni, ceea ce reprezintă aproximativ 11%.
Cu alte cuvinte, aproape nouă din zece persoane invitate nu au finalizat evaluarea în intervalul analizat. Deși programul a permis identificarea unui număr important de pacienți, rata redusă de participare rămâne una dintre principalele provocări pentru dezvoltarea unor astfel de intervenții.
Mulți pacienți nici măcar nu au deschis invitația
Datele cercetătorilor arată că pierderile de participanți au apărut în mai multe etape ale procesului.
În primele 16 săptămâni, 65,5% dintre persoanele care au primit invitația prin portalul electronic au citit mesajul. Aproximativ o treime nu l-au deschis deloc.
Dintre cei care au citit invitația, doar 17,1% au accesat pagina de prezentare a programului mPATH-Lung. Ulterior, o parte dintre cei care au ajuns pe platformă nu au finalizat întrebările necesare pentru stabilirea eligibilității.
Aceste rezultate arată că simpla transmitere a unei invitații digitale nu garantează că pacientul va parcurge întregul proces. Chiar dacă instrumentul este disponibil și poate fi utilizat de acasă, participarea depinde de mai multe etape, de la observarea mesajului până la completarea evaluării.
Pentru a îmbunătăți rezultatele, cercetătorii au analizat și posibilitatea de a utiliza mesaje text atunci când pacienții nu puteau fi contactați prin portalul electronic.
Această variantă a contribuit la creșterea numărului de persoane care au completat întrebările de eligibilitate. Potrivit datelor prezentate, mesajele text au adus încă 604 participanți în cadrul evaluării, numărul crescând de la 2.445 la 3.409.
Rezultatul sugerează că utilizarea mai multor canale de comunicare poate îmbunătăți participarea, inclusiv atunci când prima încercare de contact nu produce rezultatele dorite.
Diferențe importante între participanți în funcție de rasă și statut socioeconomic
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului se referă la diferențele dintre categoriile de persoane care au răspuns invitațiilor.
Rata de completare a evaluării a fost mai mare în rândul femeilor, al persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani, al celor cu statut socioeconomic mediu sau ridicat, al pacienților cu asigurare medicală comercială și al locuitorilor din mediul urban.
În schimb, participarea a fost mai redusă în anumite grupuri care ar putea întâmpina bariere suplimentare în accesarea serviciilor medicale.
Diferențele au fost vizibile și în funcție de rasă și etnie. Dintre persoanele albe care au primit invitația, 12,8% au completat întrebările de eligibilitate. Procentul a fost de 8,6% în rândul persoanelor de culoare și de 8% în rândul persoanelor hispanice.
Aceste discrepanțe sunt importante deoarece un program de screening trebuie să ajungă la persoanele care pot beneficia de depistarea timpurie, nu doar la cele care utilizează deja cu ușurință instrumentele digitale.
Dacă pacienții cu venituri mai mari, din mediul urban sau din anumite categorii demografice răspund mai frecvent, un program automatizat riscă să consolideze diferențele existente în accesul la servicii medicale.
Autorii atrag astfel atenția asupra necesității de a evalua nu doar numărul total de persoane contactate, ci și distribuția participării între diferitele grupuri ale populației.
Persoanele în vârstă și locuitorii din mediul rural pot întâmpina dificultăți suplimentare
Rezultatele se înscriu într-un context mai larg, în care utilizarea instrumentelor digitale din sistemul medical diferă în funcție de caracteristicile sociale și demografice ale pacienților.
Portalurile electronice pot simplifica accesul la informații și pot facilita comunicarea dintre pacienți și furnizorii de servicii medicale. Totuși, nu toți utilizatorii le accesează în aceeași măsură.
Studiul a evidențiat o participare mai redusă în rândul persoanelor mai în vârstă decât în grupul de 50-64 de ani analizat, precum și în rândul locuitorilor din zonele rurale. Aceste constatări sunt relevante deoarece adulții mai în vârstă reprezintă o parte importantă a populației care poate îndeplini criteriile pentru screeningul cancerului pulmonar.
În plus, persoanele din mediul rural se pot confrunta cu obstacole geografice atunci când trebuie să ajungă la centrele unde sunt efectuate investigațiile.
În aceste condiții, un sistem digital poate reduce anumite dificultăți administrative, dar nu elimină automat toate barierele. Dimpotrivă, dacă invitațiile ajung mai ales la persoanele care utilizează frecvent tehnologia, programul poate să nu îi implice suficient tocmai pe cei care au nevoie de sprijin suplimentar.
Mesajele text ar putea completa sistemele digitale de screening
Cercetătorii nu consideră că rezultatele justifică renunțarea la intervențiile digitale. Dimpotrivă, acestea pot reprezenta o modalitate eficientă de a contacta un număr mare de persoane și de a verifica dacă sunt eligibile pentru screening.
Datele privind mesajele text indică însă faptul că utilizarea unui singur canal de comunicare poate limita participarea. În cadrul studiului, adăugarea acestei metode a contribuit la creșterea numărului de persoane care au completat evaluarea.
Autorii sugerează că viitoarele programe ar putea utiliza mai multe modalități de contact și ar putea acorda un rol mai important mesajelor text, în loc să le folosească doar ca alternativă atunci când portalul electronic nu funcționează ca metodă de contact.
O altă posibilitate ar fi combinarea instrumentelor automatizate cu sprijinul personalului medical, colaborarea cu organizațiile comunitare și metodele tradiționale de informare.
O astfel de abordare ar putea păstra avantajele automatizării, dar ar oferi și alte modalități de implicare pentru persoanele care nu răspund la invitațiile digitale.
Studiul a fost realizat în condiții apropiate de activitatea medicală obișnuită, nu exclusiv într-un cadru experimental controlat. Acest lucru permite evaluarea modului în care un asemenea program poate funcționa în practică, inclusiv a obstacolelor care apar atunci când este utilizat în sisteme medicale mari.
De ce este important screeningul pentru cancerul pulmonar
Tomografia computerizată cu doză redusă de radiații poate identifica tumori pulmonare în stadii timpurii și poate reduce mortalitatea în rândul persoanelor cu risc ridicat. Eficiența screeningului depinde însă și de capacitatea sistemelor medicale de a identifica persoanele eligibile și de a le ajuta să ajungă la investigație.
În cazul programului analizat, instrumentul digital a oferit o modalitate de evaluare inițială pentru mii de pacienți. Totuși, faptul că doar aproximativ 11% dintre persoanele invitate au completat întrebările în intervalul de 16 săptămâni arată că simpla disponibilitate a tehnologiei nu este suficientă pentru a asigura o participare extinsă.
Autorii subliniază, prin rezultatele cercetării, importanța dezvoltării unor strategii care să ajungă și la persoanele mai greu de contactat. Utilizarea mai multor canale de comunicare și integrarea sprijinului uman ar putea contribui la reducerea diferențelor de participare.
Concluzia studiului
Cercetarea publicată în Journal of General Internal Medicine arată că programele digitale automatizate pot ajuta sistemele medicale să identifice un număr mare de persoane care ar putea fi eligibile pentru screeningul cancerului pulmonar. În același timp, participarea redusă și diferențele dintre grupurile demografice evidențiază limitele unei abordări bazate exclusiv pe portaluri electronice.
Adăugarea mesajelor text a crescut numărul persoanelor care au completat evaluarea, iar autorii consideră că utilizarea mai multor canale de comunicare și oferirea unui sprijin suplimentar ar putea îmbunătăți rezultatele.
Mesajul principal este că tehnologia poate simplifica procesul de identificare a pacienților, dar nu garantează accesul echitabil la screening. Pentru ca depistarea timpurie să ajungă la cât mai multe persoane care ar putea beneficia de ea, programele trebuie să țină cont și de barierele sociale, economice și geografice care influențează participarea.