Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, cu un vot majoritar de zece la patru. Decizia a provocat reacții violente din partea susținătorilor săi, care s-au confruntat cu forțele de ordine. Protestatarii au rupt gardurile montate de jandarmi, au aruncat cu obiecte și s-au îmbrâncit cu forțele de securitate. După publicarea motivării BEC, manifestațiile au escaladat, iar protestatarii au folosit petarde, bucăți de piatră și au incendiat diverse obiecte, forțând jandarmii să intervină cu gaze lacrimogene.
În urma ciocnirilor, demonstranții s-au dispersat în mai multe grupuri, ajungând și pe bulevardul ce leagă Piața Universității de Piața Unirii, unde au făcut foc în mijlocul străzii. Protestele s-au încheiat în jurul orei 02:00, când zona centrală a Capitalei era încă blocată de forțele de ordine, iar traficul rutier pe bulevardul I.C. Brătianu a rămas restricționat.
BEC și-a justificat decizia invocând hotărârea anterioară a Curții Constituționale, care anulase alegerile prezidențiale din 6 decembrie 2024. Potrivit BEC, această hotărâre stabilea implicit și faptul că Georgescu nu îndeplinește condițiile legale pentru a candida din nou. Instituția a subliniat că orice alte criterii de validare a candidaturii devin irelevante, având în vedere decizia Curții Constituționale, care trebuie respectată pentru a asigura respectarea Constituției și a principiilor democratice.
În 2024, Georgescu a candidat ca independent la alegerile prezidențiale din România, promovând un mesaj suveranist și tradiționalist. Campania sa a câștigat tracțiune pe platforma TikTok, atrăgând un număr semnificativ de tineri alegători. În primul tur al alegerilor, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, a obținut 22,95% din voturi, plasându-se pe primul loc și calificându-se pentru turul al doilea.
Cu toate acestea, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur, invocând ingerințe externe în procesul electoral. Decizia a generat controverse și a evidențiat polarizarea din societatea românească.
În februarie 2025, Georgescu a fost reținut de autorități sub suspiciunea de implicare într-o organizație fascistă și antisemită. După audiere, a fost eliberat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, având interdicția de a părăsi țara și de a utiliza rețelele sociale.
În plan personal, Georgescu este căsătorit și are trei fii. În tinerețe, a practicat judo la nivel competitiv, obținând centura neagră și titlul de vicecampion național în 1979.
Ascensiunea sa rapidă și pozițiile controversate au stârnit atât susținere, cât și critici, reflectând complexitatea peisajului politic actual din România.
„O altă lovitură directă în inima democrației din întreaga lume! Un singur mesaj mai am: dacă democrația din România va cădea, întreaga lume democratică va cădea! Aici este doar începutul. Este atât de simplu! Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie!”, a fost mesajul afișat de Călin Georgescu.
„Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicţie cu valorile de esenţă ale statului de drept. Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia ( expressis verbisprevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale”, se arată în hotărârea BEC.
VEZI ȘI – Apple a lansat noi modele de MacBook Air echipate cu noul cip M4