Alertă! Virusul West Nile, din ce în ce mai prezent în românia

Photo of author

By Alexandru Stancu

virusul west nile

Un nou caz de infecție cu virusul West Nile a fost confirmat în județul Suceava, ridicând la patru numărul total de pacienți diagnosticați în această zonă.

Acest ultim caz vine la doar două zile după ce trei alte persoane au fost confirmate cu același virus. Din păcate, unul dintre acești pacienți, un bărbat în vârstă de 69 de ani din comuna Ilișești, a decedat în secția de terapie intensivă a Spitalului Județean Suceava.

Inițial, bărbatul a fost internat în secția de boli infecțioase cu suspiciunea de meningită, însă analizele de laborator au confirmat prezența virusului West Nile. Potrivit medicilor, bărbatul se află într-o stare stabilă și urmează să fie externat vineri.

Totodată, un alt pacient, în vârstă de 88 de ani, se află într-o stare critică la terapie intensivă de trei săptămâni, fiind diagnosticat cu aceeași infecție. Medicii spun că bărbatul respiră cu ajutorul aparatelor, iar prognosticul său rămâne extrem de rezervat.

Ca răspuns la aceste cazuri, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava a solicitat primăriilor din orașul Suceava, precum și celor din comunele Bosanci și Fântânele, să intensifice măsurile de dezinsecție pentru a preveni răspândirea virusului.

Autoritățile sanitare avertizează populația să fie precaută, recomandând utilizarea de repelente împotriva țânțarilor și evitarea zonelor cu vegetație densă, unde insectele sunt mai active.

Virusul West Nile (WNV) este un virus transmis în principal prin înțepătura de țânțar și face parte din familia Flaviviridae, aceeași familie din care fac parte și virusurile care provoacă febra dengue și febra galbenă. Descoperit pentru prima dată în 1937 în districtul West Nile din Uganda, acest virus s-a răspândit ulterior în multe părți ale lumii, devenind o problemă de sănătate publică semnificativă.

Virusul West Nile este transmis la oameni prin mușcătura țânțarilor infectați, în special din speciile Culex. Țânțarii se infectează atunci când se hrănesc cu sângele păsărilor care poartă virusul, care sunt gazdele naturale. Oamenii și alte mamifere, cum ar fi caii, sunt considerați gazde finale, ceea ce înseamnă că, deși pot fi infectați, nu pot transmite virusul altor țânțari sau oameni.

Majoritatea persoanelor infectate cu WNV nu prezintă simptome evidente, iar aproximativ 80% dintre cei infectați rămân asimptomatici. Cu toate acestea, în aproximativ 20% din cazuri, pot apărea simptome ușoare, asemănătoare gripei, cum ar fi febra, dureri de cap, oboseală, dureri musculare, greață și, uneori, o erupție cutanată. În cazuri rare, virusul poate provoca forme severe de boală, cum ar fi encefalita sau meningita, care pot duce la complicații grave, inclusiv paralizie, comă și chiar deces.

Deoarece nu există un tratament specific sau un vaccin pentru infecția cu virusul West Nile, prevenția este esențială. Principalele măsuri de prevenire includ evitarea înțepăturilor de țânțar prin utilizarea de repelenți de insecte, purtarea hainelor care acoperă cât mai mult pielea și folosirea plaselor de țânțari, în special în zonele cu risc crescut.

Autoritățile de sănătate publică se concentrează, de asemenea, pe reducerea populațiilor de țânțari prin eliminarea habitatelor acestora, cum ar fi apa stătătoare, unde țânțarii își depun ouăle. Monitorizarea activă a cazurilor de WNV la oameni, păsări și țânțari este crucială pentru detectarea timpurie a focarelor și implementarea măsurilor de control.

CITEȘTE ȘI – Malmö – Sparta Praga. Cehii s-au impus în Suedia