Administrația președintelui Donald Trump argumentează că războiul cu Iranul poate fi considerat încheiat în urma armistițiului intrat în vigoare la începutul lunii aprilie, o interpretare juridică ce ar permite Casei Albe să evite solicitarea aprobării Congresului pentru continuarea operațiunilor militare.
Poziția a fost susținută public și de secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat în fața Senatului că armistițiul „a suspendat efectiv conflictul”. În baza acestei interpretări, administrația consideră că nu mai este obligată să respecte termenul de 60 de zile prevăzut de War Powers Resolution din 1973, lege care impune președintelui SUA să ceară aprobarea Congresului pentru acțiuni militare prelungite, scrie apnews.
Un oficial de rang înalt al administrației a afirmat, sub protecția anonimatului, că „ostilitățile începute pe 28 februarie au fost încheiate”, menționând că nu au mai existat schimburi de focuri între SUA și Iran de la armistițiul din 7 aprilie, chiar dacă tensiunile rămân active în regiune.
Dispută politică și juridică la Washington
Democrații din Congres contestă ferm această interpretare, cerând aprobarea formală a oricărei acțiuni militare împotriva Iranului. Mai mulți republicani au indicat, de asemenea, că susțin doar acțiuni limitate și temporare fără un mandat clar al legislativului.
Senatoarea republicană Susan Collins a subliniat că termenul de 60 de zile „nu este o sugestie, ci o obligație legală”, adăugând că orice acțiune militară viitoare trebuie să aibă „o strategie clară și obiective realizabile”.
În paralel, Senatul analizează inițiative legislative care ar putea limita acțiunile militare în Iran în lipsa autorizării Congresului.
O interpretare controversată a legii din 1973
Argumentul administrației se bazează pe ideea că armistițiul suspendă automat contorizarea termenului legal, însă experți juridici resping această interpretare.
Katherine Yon Ebright, specialist în drept constituțional și securitate națională, a declarat că „nimic din textul sau logica War Powers Resolution nu permite oprirea sau resetarea termenului de 60 de zile”, considerând poziția administrației o extindere semnificativă a interpretărilor anterioare controversate ale legii.
Tensiuni militare persistente
Deși armistițiul este în vigoare, situația din teren rămâne instabilă. Iranul continuă să controleze Strâmtoarea Hormuz, iar forțele navale americane mențin o prezență militară în zonă pentru a asigura securitatea rutelor maritime și a transporturilor de petrol.
Fost oficiali și analiști din domeniul securității naționale sugerează chiar transformarea operațiunii militare într-o misiune nouă, sub un alt nume și cu obiective redefinite, idee care ar putea evita restricțiile legale actuale.
Miza politică: controlul deciziei de război
Controversa readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile dispute din politica americană: echilibrul de putere între președinte și Congres în deciziile privind războiul.
În timp ce administrația Trump susține că situația actuală nu mai intră sub incidența legii privind puterile de război, criticii avertizează că o astfel de interpretare ar putea slăbi semnificativ controlul legislativ asupra acțiunilor militare ale SUA.
În acest context, dezbaterea de la Washington nu vizează doar conflictul cu Iranul, ci și limitele constituționale ale puterii prezidențiale în materie de război.