Depresia, vertijul, durerile de cap și alte probleme de sănătate ar putea fi asociate cu boala Alzheimer cu debut precoce, cu mai mulți ani înainte ca pacienții să primească diagnosticul. O cercetare realizată în Finlanda a identificat o serie de afecțiuni care au fost mai frecvente în rândul persoanelor diagnosticate ulterior cu această formă a bolii. Diferențele au fost mai evidente în cei cinci ani care au precedat stabilirea diagnosticului, ceea ce ar putea oferi indicii utile pentru identificarea mai timpurie a bolii.
Studiul a analizat dosarele medicale ale unui număr de 407 persoane diagnosticate cu Alzheimer cu debut precoce și ale altor 4.035 de persoane de vârste și sexe similare, care nu aveau acest diagnostic. Cercetătorii au urmărit istoricul medical din cei 15 ani anteriori diagnosticării, încercând să identifice afecțiunile care apăreau mai frecvent în cazul pacienților care au dezvoltat boala.
Vârsta medie la momentul diagnosticului a fost de 60 de ani. Alzheimerul cu debut precoce este diagnosticat la persoanele care au mai puțin de 65 de ani.
Rezultatele au fost publicate în revista științifică Alzheimer’s & Dementia și atrag atenția asupra unor probleme de sănătate care ar putea apărea înainte de identificarea clinică a bolii. Cercetătorii subliniază însă că studiul nu demonstrează că aceste afecțiuni provoacă Alzheimerul sau că pot prezice cu certitudine apariția sa.
Cele 10 afecțiuni asociate cu un risc mai mare de diagnosticare a bolii Alzheimer cu debut precoce
Analiza dosarelor medicale a evidențiat diferențe între persoanele diagnosticate ulterior cu Alzheimer cu debut precoce și cele care nu au primit acest diagnostic. Printre afecțiunile întâlnite mai frecvent în primul grup s-au numărat tulburările de echilibru, depresia, durerile de cap și anumite probleme neurologice.
Iată cele 10 categorii de afecțiuni evidențiate de cercetători și proporțiile înregistrate în cele două grupuri analizate:
1. Vertijul: a fost înregistrat la 5,9% dintre persoanele diagnosticate ulterior cu Alzheimer cu debut precoce, comparativ cu 2,1% dintre cele fără acest diagnostic. Vertijul, care poate provoca senzația că persoana sau mediul înconjurător se află în mișcare, a fost una dintre afecțiunile pentru care s-a observat o diferență între cele două grupuri.
2. Depresia: a fost identificată la 5,7% dintre persoanele care au primit ulterior diagnosticul de Alzheimer, față de 2,3% în grupul de comparație. Cercetarea a evidențiat astfel o frecvență mai mare a acestei afecțiuni în istoricul medical al persoanelor diagnosticate cu forma precoce a bolii.
3. Durerile de cap: au fost raportate la 4,9% dintre pacienții diagnosticați ulterior cu Alzheimer, comparativ cu 1,6% dintre persoanele fără acest diagnostic.
4. Accidentul vascular cerebral: a fost înregistrat la 4,4% dintre persoanele din grupul diagnosticat cu Alzheimer, față de 2% în grupul de comparație.
5. Tulburările asociate consumului de alcool: au fost identificate la 3,4% dintre persoanele diagnosticate ulterior cu Alzheimer cu debut precoce, comparativ cu 1,4% dintre cele care nu aveau boala.
6. Afecțiunile cerebrale: această categorie de probleme medicale a fost înregistrată la 2,9% dintre persoanele diagnosticate cu Alzheimer, față de 0,9% în grupul de comparație.
7. Tulburările tiroidiene: au fost prezente la 2,5% dintre persoanele diagnosticate ulterior, comparativ cu 0,8% dintre cele fără diagnostic de Alzheimer.
8. Epilepsia: a fost identificată la 2,2% dintre persoanele din grupul cu Alzheimer cu debut precoce, față de 0,7% în grupul de comparație.
9. Delirul: a fost înregistrat la 1,5% dintre persoanele diagnosticate ulterior cu Alzheimer, comparativ cu 0,1% dintre cele care nu au primit acest diagnostic.
10. Afecțiunile urechii, nasului și gâtului: au fost întâlnite la 5,2% dintre persoanele diagnosticate ulterior cu Alzheimer, față de 2,9% în grupul fără diagnostic.
Aceste procente descriu frecvența afecțiunilor în grupurile analizate. Ele nu reprezintă probabilitatea ca o persoană care suferă de una dintre aceste probleme să dezvolte Alzheimer și nu trebuie interpretate ca un instrument individual de predicție a bolii.
Diferențele au fost mai evidente în cei cinci ani dinaintea diagnosticului
Unul dintre rezultatele importante ale cercetării este că diferențele dintre cele două grupuri au fost mai pronunțate în perioada de cinci ani care a precedat diagnosticul de Alzheimer cu debut precoce.
Această observație sugerează că istoricul medical din anii anteriori diagnosticării ar putea conține indicii relevante pentru cercetarea bolii. În cazul unor persoane, problemele de sănătate înregistrate în această perioadă ar putea reflecta modificări care apar în cursul evoluției bolii, înainte ca aceasta să fie identificată clinic.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că numărul vizitelor la serviciile medicale a crescut semnificativ în rândul persoanelor care au fost diagnosticate ulterior cu Alzheimer, în special în perioada imediat anterioară și în momentul stabilirii diagnosticului.
Creșterea numărului de consultații ar putea indica apariția unor simptome sau intensificarea problemelor de sănătate care îi determină pe pacienți să solicite ajutor medical.
Totuși, aceste observații nu demonstrează că toate afecțiunile identificate sunt manifestări timpurii ale bolii. Unele ar putea avea alte cauze, iar legătura lor cu Alzheimerul trebuie investigată în continuare.
Modificările asociate bolii pot începe cu mult înaintea simptomelor cognitive
Suvi-Johanna Krüger, medic, doctor în științe și coautoare a studiului, precum și lector clinic la Universitatea din Oulu, a explicat că modificările neuropatologice asociate bolii Alzheimer pot începe cu mult înainte ca simptomele cognitive să devină evidente.
Potrivit acesteia, schimbările asociate bolii pot debuta cu cel puțin 15-20 de ani înainte de apariția manifestărilor cognitive clinice.
Cercetătoarea a subliniat că majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat asupra bolii Alzheimer cu debut tardiv, în timp ce forma diagnosticată înainte de vârsta de 65 de ani a fost cercetată într-o măsură mai redusă.
Prin urmare, analiza istoricului medical al persoanelor cu debut precoce poate contribui la o mai bună înțelegere a modului în care se manifestă boala înainte de stabilirea diagnosticului.
Identificarea unor tipare medicale recurente ar putea ajuta cercetătorii să stabilească dacă anumite afecțiuni sunt asociate cu primele etape ale bolii, dacă reprezintă factori de risc sau dacă apar din alte motive.
Cercetătorii nu au demonstrat că aceste afecțiuni provoacă Alzheimerul
Autorii studiului atrag atenția asupra unei limite esențiale: cercetarea a fost observațională. Acest tip de analiză poate identifica asocieri între diferite probleme de sănătate și un diagnostic ulterior, dar nu poate demonstra, de unul singur, existența unei relații cauzale.
Cu alte cuvinte, faptul că depresia, vertijul, durerile de cap sau alte afecțiuni au fost mai frecvente în grupul persoanelor diagnosticate cu Alzheimer nu înseamnă că ele provoacă boala.
„Studiul nostru nu poate determina dacă aceste afecțiuni provoacă boala Alzheimer cu debut precoce sau dacă sunt consecințe ale procesului patologic subiacent”, a explicat Suvi-Johanna Krüger, potrivit comunicatului citat în materialul-sursă.
Unele probleme medicale ar putea reprezenta factori de risc, în timp ce altele ar putea reflecta simptome timpurii sau modificări care apar în perioada premergătoare manifestărilor clinice.
Cercetătorii iau în calcul și posibilitatea ca rezultatele să fi fost influențate de alți factori, inclusiv genetica, stilul de viață și condițiile socioeconomice.
De asemenea, echipa nu a putut verifica independent toate diagnosticele medicale înregistrate în dosare și nici nu a putut evalua severitatea bolii la fiecare pacient. Aceste limitări trebuie luate în considerare atunci când sunt interpretate rezultatele.
De ce este importantă identificarea timpurie a bolii Alzheimer
Potrivit cercetătoarei Suvi-Johanna Krüger, diagnosticarea timpurie este importantă deoarece, în stadiile inițiale ale bolii, sunt disponibile mai multe opțiuni de tratament și sprijin.
Un diagnostic stabilit la timp le poate oferi pacienților și familiilor acestora mai mult răgaz pentru a se pregăti pentru evoluția bolii, pentru a lua decizii privind viitorul și pentru a accesa serviciile de sprijin adecvate.
Identificarea timpurie poate avea o importanță deosebită și în cazul persoanelor care primesc diagnosticul înainte de vârsta de 65 de ani, deoarece boala apare într-o etapă a vieții în care responsabilitățile personale și profesionale pot fi încă numeroase.
Cu toate acestea, afecțiunile enumerate în studiu nu pot fi folosite individual pentru a confirma sau exclude un diagnostic de Alzheimer. Este nevoie de evaluare medicală și de investigații adecvate pentru a stabili cauza simptomelor unei persoane.
Ce urmează: studii mai ample pentru confirmarea rezultatelor
Cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă tiparele identificate în dosarele medicale pot contribui efectiv la detectarea mai timpurie a bolii Alzheimer cu debut precoce.
Viitoarele cercetări ar putea analiza biomarkerii bolii, factorii genetici și evaluările clinice, pentru a determina mai clar legătura dintre afecțiunile observate și apariția diagnosticului.
O altă întrebare importantă este dacă aceste informații pot fi folosite pentru îmbunătățirea metodelor de identificare timpurie. Pentru aceasta, cercetătorii trebuie să stabilească dacă tiparele medicale observate sunt suficient de precise și dacă pot fi aplicate și altor categorii de populație.
Deoarece analiza a fost realizată pe baza datelor din Finlanda, rezultatele nu pot fi extrapolate automat la toate populațiile. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă aceleași asocieri apar și în alte țări și în grupuri mai diverse de pacienți.
Când ar trebui solicitat ajutor medical
Persoanele care se confruntă cu simptome persistente, inclusiv probleme de memorie sau de funcționare cognitivă, ar trebui să discute cu un medic. Evaluarea medicală este importantă și atunci când apar schimbări care afectează activitățile obișnuite sau care ridică îngrijorări legate de starea generală de sănătate.
Prezența depresiei, a vertijului, a durerilor de cap sau a uneia dintre celelalte afecțiuni menționate în cercetare nu înseamnă automat că o persoană va dezvolta Alzheimer. Aceste probleme pot avea cauze diferite și trebuie evaluate în funcție de simptomele și istoricul medical al fiecărui pacient.
Concluzia studiului este că anumite afecțiuni și creșterea numărului de vizite medicale ar putea oferi indicii despre perioada care precedă diagnosticul de Alzheimer cu debut precoce. Descoperirile deschid noi direcții de cercetare, dar nu reprezintă încă o metodă de predicție a bolii. Pentru a stabili dacă aceste informații pot îmbunătăți diagnosticul timpuriu, sunt necesare studii mai ample și confirmări suplimentare.