Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, prăznuit pe 14 aprilie, este una dintre personalitățile luminoase ale Ortodoxiei românești, un ierarh cu viață sfântă și un neobosit păstor de suflete. Cunoscător profund al teologiei ortodoxe, călugăr iubitor de nevoință și rugăciune, Pahomie s-a distins prin înțelepciune, blândețe și smerenie, trăsături ce l-au consacrat ca un model de viețuire creștină.
Originea și Tinerețea Sfântului Pahomie
Sfântul Pahomie s-a născut în satul Gledin, situat în zona Bistriței Năsăudului, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Părinții săi, oameni evlavioși, l-au crescut în frica de Dumnezeu, insuflându-i dragostea pentru credință și rugăciune. Încă din copilărie, tânărul Pahomie a dat dovadă de o înțelepciune ieșită din comun și de o curăție sufletească rar întâlnită.
Atras de viața monahală, a ales să urmeze calea nevoințelor duhovnicești, intrând în monahism la Mănăstirea Neamț, unde s-a remarcat prin ascultare, smerenie și râvnă în rugăciune. Aici a învățat tainele teologiei și ale viețuirii ascetice, sub îndrumarea unor duhovnici încercați.
Nevoința Monahală și Chemarea la Episcopie
După o perioadă de ucenicie la Mănăstirea Neamț, Sfântul Pahomie s-a retras în sihăstrie, căutând liniștea rugăciunii neîncetate. Însă virtutea sa nu a rămas ascunsă. Vestea despre înțelepciunea și viața sa curată a ajuns până la urechile mitropolitului de atunci, care l-a chemat să slujească Biserica dintr-o poziție de mai mare responsabilitate.
Astfel, prin voia lui Dumnezeu, a fost ales și hirotonit Episcop al Romanului. În această slujire înaltă, Pahomie s-a dovedit un preot înțelept și iubitor, având grijă de turma încredințată lui cu o dragoste părintească. A îndrumat preoții și credincioșii pe calea dreptei credințe, combatând rătăcirile și ereziile vremii.
Slujirea ca Episcop al Romanului
Ca episcop, Sfântul Pahomie a fost un neobosit slujitor al lui Iisus Hristos. A întărit disciplina bisericească, a încurajat educația teologică și a sprijinit tipărirea de cărți religioase, necesare pentru luminarea poporului. A fost un mare apărător al Ortodoxiei, luptând împotriva influențelor străine ce amenințau unitatea credinței.
Cu o viață simplă și austeră, nu a căutat niciodată onoruri sau bogății, ci s-a îngrijit să fie un exemplu de smerenie și milostenie. Mulți credincioși veneau la el pentru sfat și alinare, iar rugăciunile sale erau izvor de vindecare pentru cei bolnavi și încercați de suferințe.
Întoarcerea în Sihăstrie și Trecerea la Domnul
După mulți ani de slujire jertfelnică, Sfântul Pahomie a simțit chemarea către o viață de rugăciune mai adâncă. A părăsit scaunul episcopal și s-a retras în locurile natale, la Gledin, unde și-a continuat nevoințele monahale, pregătindu-se pentru întâlnirea cu Domnul.
Aici, în singurătatea chiliei sale, a continuat să se roage pentru lume, păstrând legătura cu ucenicii și credincioșii care veneau să-l vadă. A trecut la cele veșnice în pace, fiind înconjurat de iubirea celor care îl considerau deja sfânt.
Cinstirea și Canonizarea Sfântului Pahomie
După moartea sa, credincioșii au început să-i cerceteze mormântul, mărturisind minuni și vindecări. Vestea sfințeniei sale s-a răspândit rapid, iar poporul a continuat să-l cinstească drept mijlocitor înaintea lui Dumnezeu.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Pahomie de la Gledin în anul 2007, stabilind ca zi de prăznuire data de 14 aprilie. De atunci, mănăstirile și bisericile din România îi sărbătoresc cu bucurie pomenirea, cinstind viața sa de rugăciune și jertfă.
Moștenirea Spirituală a Sfântului Pahomie
Moștenirea Sfântului Pahomie este una bogată, atât prin exemplul său de sfințenie, cât și prin învățăturile pe care le-a lăsat. El rămâne un model de păstor adevărat, care a iubit Biserica și credincioșii cu o dragoste nețărmurită.
Pentru noi, cei de astăzi, viața sa reprezintă un îndemn la credință vie, la rugăciune stăruitoare și la milostenie. Prin smerenia sa, Sfântul Pahomie ne arată că adevărata măreție stă în slujirea aproapelui, iar prin nevoințele sale, că desăvârșirea creștină se dobândește prin răbdare și ascultare de voia lui Dumnezeu.
Un Rugător pentru Poporul Român
Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin rămâne un rugător neobosit pentru poporul român, un mijlocitor înaintea lui Dumnezeu pentru cei care îl cheamă cu credință. Viața sa este o pildă vie de sfințenie, o lumină ce călăuzește sufletele pe calea mântuirii.
Prin exemplul său, ne învață să fim statornici în credință, să iubim rugăciunea și să trăim în smerenie. Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de rugăciunile și mijlocirea sa, pentru a rămâne tari în credința ortodoxă și în iubirea de Dumnezeu.
Să ne rugăm Sfântului Pahomie de la Gledin să mijlocească pentru noi și pentru toți cei dragi, ca Bunul Dumnezeu să ne dăruiască pace, sănătate și mântuire. Amin.