București, capitala României, are o istorie bogată și complexă, ce reflectă evoluția orașului de la un mic târg medieval la un important centru cultural, economic și politic în Europa de Est.
Începuturile Bucureștiului
Istoria Bucureștiului începe în Evul Mediu, prima atestare documentară a orașului datând din 20 septembrie 1459, când domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, emite un act prin care confirmă existența unui punct strategic pe malul râului Dâmbovița. Cu toate acestea, săpăturile arheologice sugerează că zona a fost locuită încă din epoca dacică și că existența unui așezământ pe teritoriul actual al Bucureștiului datează din timpuri mai îndepărtate.
Orașul s-a dezvoltat inițial ca un târg fortificat, datorită poziției sale strategice, între Carpați și Dunăre. Cetatea lui Vlad Țepeș, cunoscută ca Curtea Veche, a fost un punct important în consolidarea orașului ca reședință a domnitorilor Țării Românești.
Perioada medievală
În secolele următoare, Bucureștiul a continuat să crească, devenind un centru comercial și politic al regiunii. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, orașul a înlocuit Târgoviște ca reședință permanentă a domnitorilor Țării Românești. În această perioadă, domnitori precum Constantin Brâncoveanu și Matei Basarab au contribuit la dezvoltarea arhitecturală a orașului, prin construirea de biserici, hanuri și palate.
Bucureștiul medieval era caracterizat de un sistem de organizare urbanistică bazat pe hanuri și piețe, cu drumuri comerciale importante care legau orașul de principalele rute europene. Orașul a început să atragă meșteșugari, comercianți și populație din diverse zone ale Europei și Orientului, devenind un loc de convergență culturală.
Bucureștiul fanariot
În secolul al XVIII-lea, Bucureștiul a intrat sub influența directă a Imperiului Otoman, iar perioada fanariotă a adus schimbări politice și sociale semnificative. Domnii fanarioți, aduși din Constantinopol, aveau legături strânse cu sultanul, iar orașul a cunoscut atât momente de dezvoltare, cât și de stagnare, din cauza instabilității politice și economice.
Chiar și în această perioadă, Bucureștiul a continuat să se extindă, dezvoltându-se și cultural. Numeroase biserici au fost construite, iar tradițiile locale s-au îmbinat cu influențele orientale și europene.
Secolul al XIX-lea și modernizarea
Secolul al XIX-lea a adus schimbări radicale în București, mai ales după Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor Române din 1859. Bucureștiul a devenit capitala României Unite, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, iar orașul a început să se modernizeze într-un ritm rapid.
Sub domnia regelui Carol I, orașul a cunoscut o dezvoltare fără precedent, devenind cunoscut ca „Micul Paris” datorită arhitecturii sale neoclasice și influențelor franceze. În această perioadă au fost construite clădiri importante precum Ateneul Român, Palatul CEC și Palatul de Justiție, iar orașul a fost dotat cu infrastructură modernă, inclusiv linii de tramvai și iluminat public.
Secolul XX: între războaie și comunism
Perioada interbelică a fost una de mare înflorire pentru București. Capitala României Mari, Bucureștiul s-a dezvoltat din punct de vedere industrial, comercial și cultural. A devenit un oraș cosmopolit, cu influențe occidentale puternice, fiind locul unde se aflau personalități precum Mircea Eliade, George Enescu și Nicolae Iorga.
După al Doilea Război Mondial, Bucureștiul a intrat sub regimul comunist, care a marcat profund istoria orașului. În timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu, orașul a suferit transformări drastice, unele dintre ele devastatoare. În anii ’80, pentru a construi ceea ce astăzi este cunoscut drept Palatul Parlamentului (cunoscut și ca Casa Poporului), cartiere întregi istorice au fost demolate, iar mii de oameni au fost strămutați. De asemenea, s-au construit bulevarde largi și clădiri masive, care au schimbat semnificativ aspectul orașului.
Perioada post-comunistă și Bucureștiul modern
După căderea regimului comunist în 1989, Bucureștiul a intrat într-o nouă etapă de transformare. Orașul s-a deschis spre democrație și capitalism, atrăgând investiții străine și devenind un important centru economic și financiar în regiune. Deși tranziția post-comunistă a fost marcată de dificultăți, Bucureștiul a continuat să crească.
Astăzi, Bucureștiul este un oraș vibrant, în care tradiția se îmbină cu modernitatea. Deși provocările nu lipsesc – traficul intens, poluarea și infrastructura uneori deficitară – orașul continuă să se dezvolte, cu numeroase proiecte de regenerare urbană și o scenă culturală dinamică.
Bucureștiul rămâne centrul politic, economic și cultural al României, un oraș al contrastelor și al transformărilor continue, care își pune amprenta asupra identității naționale și europene.
Zilele Bucureștiului 2024
În weekend-ul 21-22 septembrie, Piața Constituției din București va găzdui Bucharest Street Food Festival – special edition by iMapp, cel mai mare eveniment de street food din Europa. Vizitatorii vor avea ocazia să savureze preparate din peste zece bucătării internaționale, oferite de peste 50 de food truck-uri amenajate. Pe parcursul celor două zile, atmosfera va fi animată de artiști stradali, iar programul va include spectacole susținute de DJ locali și un DJ de renume internațional. Accesul la toate activitățile și spectacolele programate este gratuit.