Yakutsk, situat în inima Siberiei, Rusia, este considerat cel mai friguros oraș de pe planetă. Deși există locuri nelocuite, precum Dome Fuji în Antarctica, unde temperaturile au ajuns la -93,2°C, Yakutsk deține recordul pentru cel mai rece oraș locuit, cu o temperatură minimă înregistrată de -64,4°C pe 5 februarie 1891. În lunile de iarnă, temperaturile medii pot coborî până la -42°C în ianuarie, iar orașul primește mai puțin de patru ore de lumină solară pe zi.
Paradoxal, verile pot fi surprinzător de calde, cu temperaturi care ating 26°C în luna iulie, mai ridicate decât cele din Londra în aceeași perioadă. Yakutsk are o populație de aproximativ 355.000 de locuitori, comparabilă cu cea a orașului New Orleans din Statele Unite.
Factori care determină frigul extrem din Yakutsk:
- Poziția geografică izolată – Fiind situat departe de influențele maritime, la 725 km de Marea Ohotsk, orașul nu beneficiază de moderarea temperaturilor. De asemenea, fiind construit pe valea râului Lena, aerul rece rămâne captiv în zonă.
- Anticiclonul siberian – În timpul iernii, Siberia este dominată de un sistem de presiune ridicată care aduce mase de aer arctic și determină perioade prelungite de frig extrem.
- Soare slab iarna – În lunile reci, Yakutsk primește foarte puțină lumină solară, ceea ce împiedică încălzirea aerului.
- Permafrostul – Orașul este construit pe un teren înghețat în permanență, ceea ce face ca frigul să fie și mai intens și constant.
Deși Yakutsk este cel mai rece oraș din lume, nu este și cea mai rece așezare locuită. Acest titlu îi revine satului Oymyakon, aflat la aproximativ 21 de ore de mers cu mașina de Yakutsk. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură într-o localitate locuită: -71,2°C. Frigul este atât de sever încât mașinile trebuie să rămână pornite permanent, altfel motoarele îngheață și nu mai pot fi repornite.
Astfel, Yakutsk și Oymyakon rămân simboluri ale rezistenței umane în fața unor condiții climatice extreme, unde viața continuă în ciuda temperaturilor inimaginabil de scăzute.
Siberia este o regiune vastă și misterioasă care acoperă aproape 77% din suprafața Rusiei, întinzându-se de la Munții Ural în vest până la Oceanul Pacific în est. Cunoscută pentru peisajele sale sălbatice, iernile extreme și istoria fascinantă, Siberia rămâne una dintre cele mai inospitaliere, dar și mai impresionante zone ale planetei.
Siberia este dominată de taiga, cea mai mare pădure de conifere din lume, unde trăiesc animale unice precum tigrii siberieni, elanii și urșii bruni. În nord, tundra sterpă și înghețată se întinde până la Oceanul Arctic, unde doar mușchii și licheni reușesc să supraviețuiască. Între cele două extreme, Siberia ascunde munți impunători, lacuri adânci și râuri uriașe precum Lena, Obi și Enisei, care taie regiunea de la sud la nord.
Cel mai faimos lac siberian este Lacul Baikal, cea mai adâncă și mai veche întindere de apă dulce din lume. Cu o vechime de peste 25 de milioane de ani, Baikal adăpostește specii unice de pești și foci, iar iarna îngheață într-un strat gros de gheață cristalină, creând peisaje de o frumusețe ireală.
Siberia este sinonimă cu temperaturi scăzute și ierni nemiloase. În orașe precum Yakutsk și Oymyakon, termometrele coboară frecvent sub -50°C, iar pământul rămâne înghețat tot timpul anului din cauza permafrostului. Cu toate acestea, verile pot aduce temperaturi surprinzător de ridicate, chiar și peste 30°C în unele zone. Această variație extremă face ca viața în Siberia să fie o adevărată provocare.
Populația siberiană este concentrată în principal în sud, unde orașele mari precum Novosibirsk, Irkutsk și Krasnoiarsk sunt centre economice și culturale importante. De-a lungul istoriei, Siberia a fost un loc de exil pentru prizonierii politici și a servit drept gazdă pentru faimoasele lagăre de muncă forțată din perioada sovietică, cunoscute sub numele de gulaguri.