Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, și-a reafirmat recent poziția fermă cu privire la sprijinul pentru Ucraina, subliniind că Ungaria nu are obligația de a finanța războiul sau reconstrucția acestei țări. Într-o postare pe X, Orbán a citat date ale publicației The Economist, potrivit cărora Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 400 de miliarde de dolari în următorii patru ani pentru a susține efortul militar, reconstrucția, plata pensiilor și salariilor. „Europa este așteptată să plătească nota de plată”, a remarcat el, subliniind că nu mai există altcineva dispus să suporte aceste costuri.
Această situație explică, în opinia premierului, agitația de la Bruxelles, precum și dorința instituțiilor europene de a confisca active rusești înghețate, de a revizui mecanismele de finanțare UE și de a contracta noi împrumuturi. „Respingem acest lucru. Nu este treaba Ungariei să finanțeze Ucraina. Nu avem niciun motiv să facem acest lucru: nici politic, nici economic, nici moral”, a spus Orbán.
Premierul a subliniat că, deși Ungaria nu este singura țară europeană care se opune unei implicări financiare masive, țara sa vorbește cel mai deschis despre acest lucru, fapt care explică criticile constante din partea Bruxelles-ului. În viziunea sa, oficialii europeni isi doresc „guverne de tip jawohl”, controlat de instituțiile europene, cu politici economice conforme și un prim-ministru supus influenței externe.
În loc să aloce resurse externe, guvernul Orbán se concentrează pe sprijinul intern: familii, afaceri și pensionari. Printre măsurile implementate se numără scutiri fiscale pentru mamele cu doi sau trei copii, extinderea schemei de împrumuturi cu 3% pentru întreprinderi și reintroducerea celei de-a 13-a pensii.
Într-un interviu acordat la Radio Kossuth, Orbán a amplificat aceste puncte, discutând despre aderarea accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană. Prim-ministrul a avertizat că integrarea Ucrainei ar reprezenta nu doar o povară economică pentru Ungaria, ci și o greșeală strategică pentru întreaga Europă. „Aderarea Ucrainei la UE ar duce la faliment economia maghiară. Este o problemă de interes național și, de asemenea, europeană. Dacă acest lucru merge mai departe, ne îndreptăm spre o capcană economică colectivă”, a afirmat Orbán.
El a criticat planul UE de a accepta Ucraina până în 2030, confirmat recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de Partidul Popular European, descriind riscurile ca fiind semnificative. „Știm când vor să-i aducă. Nu este un viitor vag; este aici, bate la ușa noastră”, a subliniat premierul, respingând ideea că procesul de aderare este încă incert.
Orbán a conectat direct stagnarea economică a UE cu războiul din Ucraina și fluxurile de finanțare externe. „Liderii europeni au trimis deja 140 de miliarde de euro Ucrainei. Dacă acei bani ar fi rămas în economia europeană, am fi văzut creștere, nu stagnare”, a declarat el. În cazul Ungariei, pierderea a fost de 20 de miliarde de euro în trei ani, ceea ce, raportat la populație, reprezintă un impact disproporționat comparativ cu alte țări mari din UE.
În ciuda acestor dificultăți, Orbán a continuat să promoveze ceea ce el numește „cel mai mare program de reducere a impozitelor din Europa”. Măsurile includ scutiri de impozit pe viață pentru mamele cu doi sau mai mulți copii și scheme de sprijin extinse pentru întreprinderile mici și mijlocii. În plus, va aloca 1,4 trilioane de forinți pentru stimularea economiei locale, iar numărul fabricilor sprijinite va crește de la 100 la 150.
Premierul a subliniat că Ungaria nu va participa la împrumuturi comune ale UE destinate finanțării Ucrainei. „Elita de la Bruxelles vrea să ia împrumuturi masive împreună. Dar datoria duce la faliment. Dacă ne împrumutăm în această manieră, copiii și nepoții noștri vor moșteni un munte de datorii. Acesta este drumul spre un colaps gigantic”, a avertizat Orbán.
De asemenea, el a atras atenția asupra faptului că majoritatea fondurilor UE trimise în Ucraina ar beneficia în realitate corporațiile occidentale deja investite acolo, subliniind că Ungaria urmărește să canalizeze resursele către propria economie, nu către interese externe. „Banii care ni se cuvin nu sunt un cadou — sunt ai noștri. Permitem firmelor occidentale să obțină profituri serioase aici. Această răsplată nu este generozitate. Este dreptate”, a explicat el.
Referindu-se la solicitările directe ale Ucrainei, Orbán a relatat un episod în care președintele Zelenski a cerut finanțare completă pentru armata ucraineană, punând accent pe faptul că astfel de cereri ar împovăra Europa fără implicarea Statelor Unite. „Este o sumă incredibilă de bani. În loc să ne construim propriile armate, am plăti pentru a le întreține pe ale lor”, a comentat premierul.
Orbán a evidențiat importanța consultării publice prin procesul „Voks 2025”, insistând că deciziile privind implicarea Ungariei în contextul războiului nu trebuie lăsate exclusiv în mâinile Bruxelles-ului. „Cel mai important lucru în chestiunea Ucrainei este să rămânem fermi și să nu ne abandonăm propriile obiective. Trebuie să protejăm locurile de muncă, să implementăm reducerile de impozite și să rezistăm politicii de război”, a spus el.
Privind spre viitor, Orbán a exprimat încredere că Ungaria va depăși aceste provocări și va continua să se dezvolte economic și social în propriile condiții. „Pregătim un buget pentru 2026 orientat spre pace, care se opune războiului și care se ține pe propriile picioare. Dacă facem totul corect, 2025 va fi bine”, a concluzionat premierul.
În opinia lui Viktor Orbán, Ungaria trebuie să-și urmeze propriul drum, rațional și suveran, concentrându-se pe interesele naționale, în loc să cedeze presiunilor externe sau ambițiilor Bruxelles-ului. „Aceasta este Ungaria. Ne cunoaștem punctele forte, punctele slabe și știm ce trebuie să facem. Acestea sunt obiective mari, ambițioase, dar dacă menținem cursul, le vom atinge”, a afirmat el.