În plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, Victor Ponta, candidat independent și fost premier al României, a făcut o dezvăluire neașteptată care a stârnit ample reacții.
Invitat în cadrul podcastului „Hai, live! cu Turcescu și Andronic”, difuzat miercuri, Ponta a afirmat că în anul 2014, când Serbia era grav afectată de inundații istorice, a luat o decizie crucială: a ordonat deschiderea barajului de la Porțile de Fier, ceea ce a dus la inundarea unor localități românești aflate pe clisura Dunării, pentru a preveni o catastrofă în capitala sârbă, Belgrad.
Această intervenție, susține el, a fost motivul pentru care a primit ulterior cetățenia sârbă, un gest al recunoștinței din partea autorităților de la Belgrad. Ponta a menționat că până acum acest detaliu nu a fost cunoscut publicului larg, dar intenționează să ofere mai multe informații într-o viitoare carte de memorii.
La scurt timp după apariția declarațiilor, Ponta a revenit cu explicații suplimentare pe pagina sa de Facebook, susținând ferm că niciun român nu a fost rănit și că toate măsurile luate au avut în vedere siguranța cetățenilor români. „Niciun locuitor din zona riverană nu a fost pus în pericol, nicio gospodărie nu a fost serios afectată”, a precizat fostul prim-ministru. El a adăugat că, în calitate de lider, a considerat că este o datorie morală și umanitară să salveze cât mai multe vieți, indiferent de naționalitate.
Tot în postarea sa, Ponta a criticat dur vocile care l-au acuzat că a sacrificat terenuri românești: „Cei care spun că ar fi trebuit să lăsăm să moară oameni pentru a proteja câteva hectare de câmp n-au nici inimă, nici rațiune”, a scris acesta. El și-a apărat decizia spunând că a colaborat cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, a evacuat rapid locuitorii din zonele de risc și a oferit despăgubiri celor afectați.
În podcast, Ponta a anunțat că intenționează să renunțe la cetățenia sârbă, dobândită în urma acțiunii sale umanitare, menționând că va face demersurile necesare în acest sens la Ministerul de Interne din Belgrad. Gestul vine în contextul candidaturii sale la Președinția României, în care spune că vrea să demonstreze atașamentul exclusiv față de statul român.
Dezvăluirea lui Victor Ponta ridică noi întrebări legate de deciziile politice luate în situații de criză și despre modul în care liderii gestionează responsabilitățile transfrontaliere, în special în condiții de urgență.
Victor Ponta rămâne una dintre cele mai polarizante figuri din politica românească post-decembristă. Avocat de profesie, cu studii solide în drept, Ponta a pășit pe scena publică ca un tânăr promițător, adus în prim-plan de fostul premier Adrian Năstase. Rapid, a devenit un nume cunoscut în Partidul Social Democrat, unde a urcat pe scara ierarhică cu o viteză remarcabilă, fiind supranumit adesea „micul Titulescu”, datorită stilului său diplomatic și prezenței constante în politica externă a partidului.
În 2012, a ajuns în fruntea Guvernului, devenind cel mai tânăr prim-ministru din istoria postcomunistă a României. Mandatul său a fost marcat de o perioadă agitată, plină de confruntări politice, dar și de proiecte economice ambițioase. Deși a reușit să mențină o anumită stabilitate economică, imaginea sa publică a fost adesea umbrită de controverse, inclusiv acuzații de plagiat în teza de doctorat și tensiuni cu instituțiile statului.
Ponta s-a remarcat și printr-un stil direct, uneori populist, dar și prin abilitatea de a se reinventa. După demisia din funcția de premier în 2015, în urma protestelor generate de tragedia de la Colectiv, a continuat să joace un rol activ în viața politică, înființând propriul său partid – Pro România – și păstrând o prezență constantă în spațiul public.
VEZI ȘI – Sondaj alegeri prezidențiale. George Simion, favorit. Crin Antonescu, pe locul doi