De fapt, creierul uman conține de până la 30 de ori mai multe microfragmente de plastic decât alte organe precum rinichii și ficatul. Potrivit cercetătorilor, aceste fragmente microscopice ar putea reprezenta până la 0,48% din greutatea creierului, echivalând cu o linguriță standard de plastic. Comparativ cu studiile din 2016, această cantitate a crescut cu aproximativ 50%, ceea ce sugerează că expunerea la microplastice este în continuă creștere în rândul populației.
În plus, cercetările au arătat că persoanele diagnosticate cu demență înainte de moarte au avut un nivel de plastic semnificativ mai ridicat în creier decât cei sănătoși. Fragmentele de plastic erau concentrate în peretele arterelor și venelor din creier, dar și în celulele imune ale acestuia. Totuși, autorii studiului au precizat că nu există dovezi clare că microplasticele ar cauza demența, iar aceste fragmente ar putea fi doar un rezultat al bolii, care afectează bariera hematoencefalică și mecanismele de curățare ale creierului.
Studiul a avut și scopul de a analiza riscurile asociate cu microplasticele, având în vedere că producția și utilizarea plasticului au crescut rapid în ultimele decenii. De exemplu, mai mult de jumătate din tot plasticul fabricat vreodată a fost produs după 2002 și se preconizează că producția va continua să crească până în 2040, ceea ce va duce inevitabil la o expunere crescută la microplastice. În urma studiilor anterioare, experții au constatat că microplasticele sunt prezente în mai multe părți ale corpului uman, inclusiv în inimă, plămâni, ficat și placentă. Aceste particule pot purta substanțe chimice dăunătoare, cum ar fi bisfenolii și ftalații, care pot interfera cu sistemul endocrin, ducând la malformații genitale, infertilitate și scăderea numărului de spermatozoizi.
Nanoplasticile, care sunt fragmente mult mai mici decât microplasticele, sunt considerate cele mai periculoase pentru sănătatea umană. Ele pot pătrunde în celulele individuale și pot perturba procesele biologice, având efecte negative pe termen lung asupra organismului. Aceste particule mici pot ajunge în creier și pot interfera cu funcțiile celulare, transportând în același timp substanțe chimice toxice care pot afecta sănătatea umană.
De asemenea, cercetările sugerează că expunerea principală la microplastice provine din alimentație și inhalare. Aceste particule pot pătrunde în organism prin consumul de alimente ambalate în plastic sau prin inhalarea particulelor de plastic aflate în aer, în special în zonele urbane sau în apropierea țărmurilor. Prin urmare, dieta joacă un rol major în expunerea la microplastice, deși inhalarea acestora poate fi, de asemenea, o sursă semnificativă de expunere.
În fața acestor descoperiri alarmante, experții sugerează câteva măsuri de prevenire pentru a reduce expunerea la microplastice. Printre recomandările importante se numără evitarea plasticului de unică folosință, utilizarea alternativelor din metal sau sticlă și reducerea consumului de alimente ambalate în plastic.
De asemenea, autoritățile și cercetătorii cer reglementări mai stricte asupra producției de plastic și utilizarea unor substanțe chimice mai sigure în fabricarea acestuia. Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul microplasticelor asupra sănătății umane, este clar că există suficientă dovezi pentru a acționa în vederea protejării sănătății publice.
VEZI ȘI – Tragedie în Suedia. Au murit 10 persoane într-un atac petrecut într-o școală