Un nou barometru de opinie realizat de Informat.ro – INSCOP Research arată că, la începutul anului 2026, românii continuă să își plaseze cea mai mare parte a încrederii în instituțiile percepute ca fiind în afara jocului politic. Potrivit datelor culese în perioada 12–15 ianuarie, Biserica și Armata rămân în topul încrederii publice, în timp ce instituțiile politice clasice pierd teren, confirmând o tendință de neîncredere cronică față de clasa politică.
Biserica, lider detașat în topul încrederii
Biserica se află pe primul loc în clasamentul instituțiilor în care românii au încredere, cu 63,9% dintre respondenți declarând că au „destul de multă” sau „foarte multă” încredere. Comparativ cu iulie 2025, când nivelul de încredere era de 57,7%, instituția înregistrează o creștere semnificativă. Potrivit sondajului, Biserica este apreciată în special de votanții PSD și AUR, de persoanele de peste 60 de ani, de cei cu educație primară și de locuitorii din mediul rural.
Armata și Poliția, repere de siguranță
Pe locul al doilea se situează Armata, cu un nivel de încredere de 61,8%. Deși procentul este ușor mai mic față de iulie 2025, când ajungea la 63%, Armata rămâne una dintre instituțiile-cheie în percepția publică. Încrederea este mai ridicată în rândul votanților PSD și PNL, al persoanelor vârstnice și al celor din mediul rural.
Poliția completează podiumul, cu un capital de încredere de 50%, în creștere față de 43,2% înregistrat vara trecută. Instituția este apreciată mai ales de votanții PSD și PNL, de tinerii sub 30 de ani și de angajații din sectorul public.
Prăbușire a încrederii în instituțiile politice
În contrast puternic cu instituțiile nepolitice, Președinția, Guvernul și Parlamentul continuă să piardă încrederea cetățenilor. Președinția se află pe locul patru, cu 27,9%, în scădere semnificativă față de 34,8% în iulie 2025. Urmează Justiția, introdusă pentru prima dată în barometrul din ianuarie 2026, cu 25,4%.
Guvernul obține un nivel de încredere de doar 18,4%, în scădere față de 20,4% anul trecut, iar Parlamentul se situează pe ultima poziție, cu numai 11,9%, față de 14,5% anterior. Chiar și în aceste condiții, există diferențe socio-demografice: Parlamentul este privit ceva mai favorabil de votanții PSD, PNL și USR, de tinerii sub 30 de ani și de locuitorii din București.
Ce spune analiza sociologică
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică aceste rezultate printr-o neîncredere structurală în instituțiile politice. Potrivit acestuia, Biserica și Armata funcționează ca repere simbolice de stabilitate și identitate într-o societate în care cetățenii caută siguranță în afara mecanismelor politice tradiționale. În același timp, scăderea constantă a încrederii în instituțiile reprezentative indică o ruptură tot mai accentuată între cetățeni și democrația reprezentativă, un context care favorizează discursurile populiste și anti-sistem.
Datele sondajului
Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Rezultatele confirmă o realitate constantă a ultimilor ani: românii tind să aibă mai multă încredere în instituțiile percepute ca stabile și neimplicate direct în competiția politică, în timp ce Parlamentul, Guvernul și Președinția continuă să se confrunte cu un deficit major de credibilitate.