Evoluțiile recente din Orientul Mijlociu readuc presiune asupra pieței internaționale a petrolului, în contextul escaladării conflictului dintre Iran și Israel. Marți, cotațiile au înregistrat o nouă creștere semnificativă, investitorii reacționând la potențialele riscuri asupra infrastructurii energetice din regiune, deși fluxurile de aprovizionare nu au fost până acum afectate grav.
Pe piețele internaționale, barilul de țiței Brent a urcat cu 2,1%, ajungând la 74,79 dolari, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o creștere de aproape 2%, situându-se la 73,19 dolari. Ambele contracte au fluctuat puternic pe parcursul sesiunii, reflectând gradul ridicat de incertitudine geopolitică, notează Reuters.
Deși nu s-au raportat întreruperi majore în livrările de petrol, Iran a fost nevoit să oprească parțial producția de gaze în importantul câmp South Pars – pe care îl împarte cu Qatar – în urma unui atac israelian care a declanșat un incendiu. În plus, depozitul petrolier Shahran a fost și el ținta unui raid. Incidentul vine într-un moment în care fragilitatea regiunii este accentuată și de un accident naval în apropierea strâmtorii Ormuz, unde două petroliere au intrat în coliziune și au luat foc. Zona este cunoscută drept un punct strategic pentru transportul mondial de petrol.
„Piața este preocupată în principal de posibilitatea închiderii strâmtorii Ormuz, însă acest scenariu rămâne improbabil”, a declarat Ole Hansen, analist la Saxo Bank. Potrivit acestuia, nici Iran nu ar avea interesul să-și sacrifice veniturile din exporturi, iar Statele Unite urmăresc menținerea prețurilor scăzute pentru a tempera inflația internă.
Totuși, incertitudinea persistă, mai ales pe fondul unei intensificări a interferențelor electronice în zona respectivă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra siguranței navigației și asupra logisticii de aprovizionare la nivel global.
În paralel, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a revizuit în scădere estimările privind cererea mondială de petrol, anticipând o scădere de 20.000 de barili pe zi față de prognoza anterioară. În schimb, oferta a fost ajustată în sus cu 200.000 de barili pe zi, ajungând la un excedent de 1,8 milioane de barili. Aceste date contribuie la menținerea unui echilibru relativ, în pofida îngrijorărilor geopolitice.
Pe fundalul acestor tensiuni, investitorii își îndreaptă tot mai mult atenția și asupra deciziilor de politică monetară. Comitetul Federal pentru Piața Deschisă al Rezervei Federale din SUA urmează să discute marți ajustări ale dobânzii de referință, care ar putea influența suplimentar dinamica piețelor de energie.
Contextul geopolitic tensionat, combinat cu factorii economici și cu volatilitatea inerentă a pieței energetice, creează un climat de incertitudine pentru perioada următoare. Rămâne de văzut dacă zona Golfului va evita o escaladare directă a conflictelor care ar putea afecta semnificativ fluxurile de aprovizionare la nivel global.
În acest context tensionat, impactul asupra consumatorilor finali ar putea deveni vizibil mai devreme decât se anticipează, mai ales în Europa, unde dependența de importurile energetice rămâne ridicată. Orice fluctuație majoră a prețului barilului se poate reflecta rapid în costurile de transport, în prețurile carburanților și, implicit, în rata inflației. România, deși își acoperă o parte semnificativă din consumul intern de petrol și gaze, este integrată într-o piață energetică regională și va resimți la rândul ei efectele pieței globale, mai ales dacă tensiunile din Orientul Mijlociu vor degenera într-un conflict regional cu implicații directe asupra rutelor comerciale strategice.