Criza nucleară iraniană a intrat într-o nouă etapă tensionată după ce Marea Britanie, Franța și Germania (E3) au anunțat sâmbătă reimpunerea sancțiunilor internaționale împotriva Teheranului. Cele trei puteri europene au explicat că măsura a fost luată ca „ultim resort”, acuzând Iranul de „escaladare nucleară continuă” și de lipsă de cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Într-un comunicat comun, miniștrii de externe ai celor trei state au transmis un mesaj ferm: „Îndemnăm Iranul să se abțină de la orice acțiune escalatorie. Reimpunerea sancțiunilor ONU nu marchează sfârșitul diplomației”. Totodată, E3 și-au exprimat disponibilitatea de a continua negocierile pentru a evita un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a reacționat dur, calificând decizia drept „nedreaptă, ilegală și nejustificată”. Liderul de la Teheran a respins acuzațiile privind intenția dezvoltării unei arme nucleare, reiterând că programul nuclear are scopuri strict pașnice. „Nu vom accepta să fim puși într-o capcană și să ni se strângă lațul de gât în fiecare lună”, a declarat acesta, referindu-se la solicitarea americană de predare a întregului stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei scurte amânări a sancțiunilor.
Decizia vine în contextul în care, după retragerea unilaterală a SUA din Acordul Nuclear din 2016 (JCPOA) sub administrația Donald Trump, Iranul și-a intensificat activitățile nucleare interzise. În ultimele luni, tensiunile au crescut dramatic, mai ales după atacurile atribuite SUA și Israelului asupra unor instalații nucleare și baze militare iraniene. Drept răspuns, Teheranul a suspendat temporar accesul inspectorilor AIEA, încălcând prevederile Tratatului de Neproliferare Nucleară, înainte de a relua inspecțiile vineri, într-un gest interpretat ca o concesie diplomatică.
Totuși, liderii europeni acuză Iranul că a refuzat să prezinte un raport complet privind stocurile de uraniu îmbogățit și să ofere garanții de transparență. Pezeshkian a avertizat, la rândul său, că reintroducerea sancțiunilor ar putea pune în pericol orice progres în negocierile cu AIEA. În paralel, Teheranul și-a rechemat ambasadorii din Marea Britanie, Franța și Germania pentru „consultări urgente”, semn al adâncirii crizei diplomatice.
Situația rămâne extrem de fragilă, mai ales pe fondul tensiunilor regionale și al atacurilor repetate asupra infrastructurii iraniene. Analistii avertizează că escaladarea ar putea împinge Orientul Mijlociu într-o nouă spirală de instabilitate, cu efecte imprevizibile asupra securității globale și a piețelor energetice.
Reimpunerea sancțiunilor ONU împotriva Iranului marchează un punct critic în dosarul nuclear, iar echilibrul dintre presiune și dialog va fi decisiv pentru viitorul regiunii. În timp ce E3 susțin că sancțiunile sunt menite să readucă Teheranul la masa negocierilor, Iranul percepe măsura ca pe o agresiune și un obstacol în calea normalizării. În lipsa unor garanții de securitate și a unui cadru diplomatic solid, riscul de escaladare rămâne ridicat, transformând această criză într-un test major pentru comunitatea internațională și pentru stabilitatea globală.
Reimpunerea sancțiunilor ONU asupra Iranului arată cât de fragil este echilibrul dintre presiunea diplomatică și riscul unei escaladări majore în Orientul Mijlociu. În timp ce E3 susțin că au ales „ultimul resort” pentru a obliga Teheranul să coopereze, Iranul respinge acuzațiile și vede sancțiunile ca pe o nedreptate care îi subminează suveranitatea. Criza nucleară reintră astfel într-o fază periculoasă, în care orice pas greșit – fie refuzul negocierilor, fie intensificarea activităților nucleare – poate destabiliza regiunea și poate genera consecințe economice și de securitate la nivel global.