Într-o epocă în care tehnologia este omniprezentă și adesea criticată pentru efectele negative asupra sănătății mintale, un nou studiu vine să răstoarne ideile preconcepute legate de utilizarea smartphone-urilor și tabletelor de către vârstnici. Contrar temerilor privind așa-numita „demență digitală”, cercetarea arată că persoanele trecute de 50 de ani care folosesc frecvent tehnologia digitală au un risc mai scăzut de declin cognitiv.
Analiza a inclus peste 400.000 de adulți din întreaga lume, cu vârsta medie de 69 de ani, și a reunit 57 de studii științifice deja publicate. Cercetătorii Dr. Jared Benge, neuropsiholog la UT Health Austin, și Dr. Michael Scullin, expert în neuroștiințe cognitive la Baylor University din Texas, au ajuns la concluzia că utilizarea constantă a tehnologiei – fie că este vorba despre telefoane inteligente, computere sau internet – este asociată cu o funcționare cognitivă mai bună la vârsta a treia, notează The Guardian.
Deși nu este clar dacă tehnologia protejează în mod activ funcțiile cognitive sau dacă, dimpotrivă, persoanele cu o minte mai ageră sunt pur și simplu mai înclinate să folosească dispozitive digitale, rezultatele pun sub semnul întrebării ideea că tehnologia „ne prostește”.
Cercetătorii sugerează o posibilă relație în ambele sensuri: indivizii cu abilități cognitive mai bune sunt mai deschiși la tehnologie, dar și interacțiunea activă cu aceasta poate contribui la menținerea sănătății creierului. Ei propun un model bazat pe „cele trei C-uri”: complexitate, conexiune și comportamente compensatorii.
Complexitatea activităților digitale (navigarea online, folosirea aplicațiilor, rezolvarea de sarcini pe computer) stimulează gândirea și menține activitatea cerebrală.
Conexiunile sociale facilitate de tehnologie – prin mesagerie, apeluri video, rețele sociale – susțin sănătatea mintală și reduc izolarea.
Comportamentele compensatorii, precum utilizarea GPS-ului pentru orientare sau a aplicațiilor de mementouri, pot ajuta la contracararea dificultăților de memorie.
Important de reținut este că efectul tehnologiei asupra creierului variază în funcție de modul în care aceasta este folosită. Autorii avertizează că o utilizare pasivă, similară cu vizionarea excesivă a televizorului, nu aduce beneficii cognitive. În schimb, folosirea activă, interactivă și cu scopuri variate este legată de menținerea unei minți agere.
Profesorul Peter Etchells de la Bath Spa University consideră că acest studiu semnalează o maturizare a domeniului cercetării privind tehnologia și sănătatea mintală. Se trece astfel de la discursul simplist despre „timpul petrecut pe ecrane” la întrebări mai complexe despre context, intensitate și tipul de utilizare a tehnologiei.
Sam Gilbert, cercetător la University College London, afirmă că există o legătură clară între folosirea tehnologiei digitale și conservarea abilităților cognitive la vârstnici. Chiar dacă nu se poate determina cu certitudine direcția cauzalității, efectele pozitive sunt incontestabile.
Pe lângă efectul asupra percepției publice, studiul are și implicații practice. Dr. Vincent O’Sullivan, economist la University of Limerick, subliniază că înțelegerea mecanismelor prin care tehnologia sprijină sănătatea cognitivă ar putea ajuta la crearea de intervenții special concepute pentru persoanele vulnerabile la declin cognitiv.
Departe de a fi dușmanul minții, tehnologia digitală – atunci când este folosită activ și inteligent – poate deveni un aliat valoros în menținerea funcțiilor cognitive la vârste înaintate. Mitul „demenței digitale” este astfel contestat de date solide, iar viitorul sănătății cognitive ar putea include, paradoxal, mai multă tehnologie, nu mai puțină.