Suntem ceea ce mâncăm. Longevitatea se află în strânsă legătură cu alimentația și cu stilul de viață al fiecărei persoane în parte.
Suntem ceea ce mâncăm. Nimic nou sub soare de la Aristotel încoace. Dar, în ziua de azi, știința o confirmă. Și la fel și albinele. Doar hrănindu-se cu lăptișor de matcă, regina albinelor devine fertilă, mai mare, mai puternică și trăiește mai mult decât congenerii săi. Așadar, la fel ca transhumaniștii din Silicon Valley, putem avea o singură masă pe zi și să consumăm super-alimente pentru a obține un sine mărit și a sfida moartea. Sau pur și simplu să ne dorim să trăim mai bine, mai în formă, cât mai mult timp cu putință. Nu mâncăm doar cu creierul și cu statisticile ci și cu corpul, inima, experiențele, portofelul…specialiștii ne îndeamnă să devenim consumatori fericiți mai degrabă decât consumatori compulsivi și, majoritatea specialiștilor în nutriție s-au pus de acord în privința unui lucru: a mânca bine nu este complicat.
Farfuria curcubeu
Nu există un regim alimentar ideal, nici alimente miraculoase. Însă, datorită zonelor albastre, știm că există o dietă de timp mediteranean, bogată în fructe, legume, leguminoase și plante aromatice de sezon care ajută la combaterea stresului oxidativ, care este un factor de inflamație și de îmbătrânire și favorizează bolile degenerative legate de vârstă – osteoporoză, cancer, boli cardiovasculare și autoimune, depresie, Alzheimer, etc. știm că trebuie să evităm consumul de zahăr în exces, sare și alimente procesate, să consumăm cât mai multe grăsimi sănătoase și cât mai multe plante de culori diferite deoarece acestea au un conținut bogat de substanțe fitoprotectoare. Specialiștii ne sfătuiesc să nu consumăm fructe în afara meselor și nici sucuri de fructe, chiar și cele organice și proaspăt stoarse deoarece acestea pot provoca creșterea nivelului de zahăr în sânge. Acestea trebuie digerate odată cu bolul alimentar.
Există alimente care favorizează longevitatea? Da, printre cele mai des menționate alimente care favorizează longevitatea se numără fructele roșii, usturoiul și ceapa, ceaiul verde matcha, tumericul, nucile, uleiul de măsline, brocoli sau lintea.
Timp de două săptămâni, tot ce trebuie să faci este să îți notezi tot ce mănânci zilnic și să faci bilanțul duminică. Poți vedea imediat dacă ai consumat doza necesară de antioxidanți și dacă există dezechilibre. De asemenea, trebuie să ții cont de flora digestivă, care joacă un rol decisiv în maximizarea efectului tuturor acestor nutrienți.
Cu sau fără post intermitent?
Este la modă să stai între 14-16 ore fără să mănânci nimic, să consumi doar băuturi (neîndulcite). Există în ziua de azi sute de studii cu privire la beneficiile oferite de postul intermitent, fiecare fiind adaptat în funcție de fiecare persoană în parte. Începând cu a-13-a oră de post, organismul declanșează o serie întreagă de mecanisme de autoapărare și de reparare cunoscute sub numele de hormesis. Unele persoane preferă să se lipsească de cină, ceea ce nu este întotdeauna gestionabil din punct de vedere social, în timp ce altele sar peste micul dejun. „Starea de bine înseamnă să te cunoști pe tine însuți”, insistă specialiștii. În orice caz, nu trebuie să te forțezi niciodată să iei micul dejun dacă te simți bine fără el, chiar dacă acesta rămâne important pentru copii, femeile însărcinate și persoanele în vârstă.
Cu sau fără post intermitent, pare să fie un lucru de la sine înțeles că este mai bine să se ia masa devreme și ușor, astfel încât în timpul nopții organismul să nu-și cheltuiască energia pentru a digera, ci pentru a se repara. Dacă iei o masă devreme, în stil cretan și mănânci doar atât cât să îți satisfaci foamea, postul intermitent nu îți va face prea mult bine. Și nici nu trebuie să fie un pretext pentru a mânca sau a lua gustări mai multe „la orele permise”.