În anul școlar 2024-2025, elevii și profesorii vor beneficia de mai multe zile libere legale, pe lângă vacanțele deja stabilite. Zilele libere legale sunt prevăzute atât în programul școlar, cât și în contractul colectiv de muncă al cadrelor didactice. Iată care sunt principalele zile nelucrătoare pentru profesori în acest an școlar.
Zile libere importante pentru profesori și elevi:
- 5 octombrie 2024 – Ziua Mondială a Educației (sâmbătă)
- 22 aprilie 2025 – A treia zi de Paște (marți, în vacanța de primăvară)
- 5 iunie 2025 – Ziua Învățătorului (joi)
Alte zile libere legale care coincid cu vacanțele:
- 25 decembrie 2024 (miercuri) și 26 decembrie 2024 (joi) – Prima și a doua zi de Crăciun (vacanța de iarnă)
- 1 și 2 ianuarie 2025 – Anul Nou (vacanța de iarnă)
- 6 și 7 ianuarie 2025 – Boboteaza și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (vacanța de iarnă)
- 24 ianuarie 2025 (vineri) – Ziua Unirii Principatelor Române
- 18 aprilie 2025 – Vinerea Mare (vacanța de primăvară)
- 21 aprilie 2025 (luni) – A doua zi de Paște (vacanța de primăvară)
- 1 mai 2025 (joi) – Ziua Muncii
- 9 iunie 2025 (luni) – A doua zi de Rusalii
Profesorii mai beneficiază și de zile libere suplimentare stabilite prin contractul colectiv de muncă.
Burse 2024/2025
- bursă de excelență olimpică I – între 750 și 3.000 de lei;
- bursă de excelență olimpică II – 700 de lei;
- bursă de merit – 450 de lei;
- bursă de reziliență – 300 de lei;
- bursă socială – 300 de lei;
- bursă pentru mame minore – 700 de lei;
- bursă tehnologică – 300 de lei.
Sistemul de educație din România a suferit numeroase transformări de-a lungul timpului, influențate de schimbările politice, economice și sociale. În prezent, acesta continuă să fie un subiect de dezbatere în societatea românească, având atât puncte forte, cât și provocări semnificative care trebuie abordate.
Structura sistemului de educație
Sistemul de educație românesc este organizat în mai multe etape:
- Învățământul preșcolar – Acesta include creșele și grădinițele, care joacă un rol esențial în pregătirea copiilor pentru școala primară.
- Învățământul primar (clasele 0-4) – Reprezintă primele etape ale educației formale, în care copiii învață bazele alfabetizării, matematicii și dezvoltării personale.
- Învățământul gimnazial (clasele 5-8) – Este o etapă crucială, în care elevii își dezvoltă abilități și cunoștințe în diverse domenii precum științele, limbile străine, istoria și geografia.
- Învățământul liceal (clasele 9-12) – Elevii se specializează fie în profiluri teoretice (umanist sau real), fie în profiluri vocaționale sau tehnologice, pregătindu-se pentru examenul de Bacalaureat.
- Învățământul superior – Include studiile universitare și postuniversitare, cu cicluri de licență, masterat și doctorat, oferind oportunități de formare în diverse domenii academice și profesionale.
Probleme și provocări
Sistemul de educație din România se confruntă cu o serie de provocări majore care afectează calitatea învățământului și pregătirea elevilor și studenților:
- Subfinanțarea – Educația din România primește constant un procentaj mic din PIB, ceea ce duce la infrastructură precară, dotări insuficiente în școli și salarii relativ scăzute pentru profesori. Acest lucru contribuie la demotivarea cadrelor didactice și la lipsa unor resurse adecvate pentru o educație modernă.
- Inegalități între mediul urban și rural – Accesul la educație de calitate este adesea inegal, școlile din mediul rural fiind adesea slab dotate, cu o lipsă de profesori calificați. Aceasta duce la disparități semnificative în performanțele elevilor de la sate față de cei de la orașe.
- Reforma curriculumului – Deși s-au făcut încercări de modernizare a curriculumului, acesta rămâne, în multe cazuri, teoretic și depășit. Accentul pe memorare în detrimentul gândirii critice și creative este una dintre problemele des menționate. Elevii sunt adesea supuși unui volum mare de informații, fără a fi încurajați să dezvolte abilități practice și aptitudini relevante pentru viața reală.
- Exodul cadrelor didactice – Mulți profesori și educatori români aleg să emigreze, în căutarea unor condiții de muncă mai bune și salarii mai mari. Acest fenomen duce la o lipsă acută de personal calificat, în special în anumite zone sau materii.
- Abandonul școlar – Un alt aspect alarmant este rata ridicată a abandonului școlar, în special în rândul copiilor din comunități dezavantajate sau din mediul rural. Aceasta este influențată de factori economici, distanțele mari până la școli și lipsa unui sistem eficient de sprijin social.
VEZI ȘI – Festivalul de Film de la Veneția, o sărbătoare a cinematografiei mondiale