Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene, fiind un simbol al integrării și cooperării dintre statele membre. Creat pentru a elimina controalele la frontierele interne dintre țările participante, acest spațiu facilitează libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică, socială și culturală a regiunii.
Originea Spațiului Schengen
Ideea unui spațiu fără frontiere a luat naștere în contextul dorinței de a promova unitatea europeană după cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1985, cinci state membre ale Uniunii Europene – Franța, Germania, Belgia, Luxemburg și Olanda – au semnat Acordul de la Schengen, în orașul cu același nume din Luxemburg. Acordul prevedea eliminarea treptată a controalelor la frontierele dintre aceste țări și instituirea unor reguli comune privind circulația persoanelor. Ulterior, în 1990, a fost semnată Convenția de Implementare a Acordului de la Schengen, care detalia măsurile practice pentru punerea în aplicare a acestuia.
Spațiul Schengen a devenit operațional în 1995, extinzându-se treptat pentru a include alte state europene. În prezent, include 27 de state, dintre care 23 sunt membre ale Uniunii Europene, iar celelalte patru – Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein – participă în baza unor acorduri speciale.
Principiile și funcționarea Spațiului Schengen
Principiul fundamental al Spațiului Schengen este eliminarea controalelor la frontierele interne dintre țările membre. Acest lucru permite cetățenilor să călătorească liber, fără a fi necesar să prezinte pașapoarte sau alte documente de identificare la graniță. Cu toate acestea, Spațiul Schengen nu se limitează la simpla libertate de mișcare. Sistemul este susținut de o serie de măsuri complementare pentru a asigura securitatea și cooperarea între statele membre:
- Sistemul de Informații Schengen (SIS): Acest sistem de bază permite schimbul rapid de informații între autoritățile naționale, inclusiv cele de poliție și vamă, pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și migrația ilegală.
- Cooperarea polițienească: Statele membre colaborează strâns pentru a preveni infracțiunile și pentru a răspunde rapid la amenințările de securitate.
- Politici comune privind vizele: Cetățenii din țările non-europene pot călători în Spațiul Schengen cu o singură viză Schengen, care le oferă acces în toate țările membre.
- Control la frontierele externe: Deși granițele interne au fost desființate, statele membre sunt responsabile pentru menținerea unor controale riguroase la frontierele externe ale Spațiului Schengen, protejând astfel întreaga zonă de posibile amenințări externe.
Beneficiile Spațiului Schengen
Spațiul Schengen aduce numeroase avantaje, atât pentru cetățeni, cât și pentru afaceri și instituții:
- Libertatea de mișcare: Milioane de europeni pot călători zilnic între țări pentru muncă, studii sau turism, fără a fi nevoiți să treacă prin controale la graniță. Acest lucru facilitează o integrare culturală și socială mai profundă.
- Creșterea economică: Eliminarea barierelor la frontieră a stimulat comerțul și investițiile între statele membre. Companiile beneficiază de transport mai rapid și de costuri reduse asociate logisticii.
- Colaborarea în domeniul securității: Prin schimbul de informații și cooperarea transfrontalieră, statele membre pot răspunde mai eficient amenințărilor la adresa securității, cum ar fi terorismul sau criminalitatea organizată.
- Simplificarea procesului de obținere a vizelor: Vizitatorii din afara Uniunii Europene pot călători liber în întreaga zonă Schengen, folosind o singură viză, ceea ce face ca Europa să fie mai atractivă pentru turiști și investitori.
Provocări și critici
În ciuda numeroaselor beneficii, Spațiul Schengen se confruntă cu provocări semnificative:
- Migrația: Criza migrației din 2015 a pus o presiune uriașă asupra sistemului Schengen, unele state membre reintroducând temporar controalele la frontierele interne pentru a gestiona fluxurile migratorii.
- Securitatea: Atacurile teroriste și creșterea criminalității transfrontaliere au ridicat întrebări despre eficiența măsurilor de securitate din cadrul Spațiului Schengen.
- Neacceptarea unor state membre UE: Unele țări din Uniunea Europeană, precum România și Bulgaria, nu au fost încă acceptate în Spațiul Schengen, deși îndeplinesc criteriile tehnice. Acest lucru generează frustrări și controverse, fiind adesea atribuit unor motive politice.
- Impactul pandemiei COVID-19: Pandemia a dus la reintroducerea controalelor la frontierele interne în mod temporar, ceea ce a subminat unul dintre principiile de bază ale Schengen.
România și Spațiul Schengen
România este membră a Uniunii Europene din 2007, dar nu face încă parte din Spațiul Schengen, deși îndeplinește cerințele tehnice pentru aderare. De-a lungul anilor, aderarea României a fost blocată de anumite state membre care au invocat preocupări legate de corupție și statul de drept. Pentru România, aderarea la Schengen ar reprezenta nu doar o recunoaștere a eforturilor sale de integrare europeană, ci și o oportunitate de a beneficia de avantajele economice și sociale ale acestui spațiu.
România are, pentru moment, acces doar la Schengen-ul aerian. Cu toate acestea, Marcel Ciolacu a anunțat că, de la 1 ianuarie 2025, țara noastră va accede și terestru la Schengen.
Spațiul Schengen este un exemplu de cooperare europeană, reprezentând un pilon al proiectului Uniunii Europene. Cu toate că se confruntă cu provocări, el rămâne esențial pentru libera circulație și pentru consolidarea legăturilor economice și sociale dintre statele membre. Extinderea și consolidarea acestuia, prin integrarea tuturor țărilor eligibile, este crucială pentru viitorul unei Europe unite și prospere.
VEZI ȘI – După Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă a demisionat și el de la conducerea partidului