Ultimul sondaj CURS realizat la final de 2025 indică o mutație semnificativă în opțiunile electorale ale românilor: AUR se află pe primul loc în intențiile de vot, în timp ce USR ajunge pe ultimul loc dintre partidele parlamentare relevante, cu un scor care contrastează puternic cu poziția sa în actuala structură guvernamentală.
AUR capitalizează nemulțumirea generală
Datele sondajului arată că majoritatea românilor consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Acest climat de frustrare economică și socială este exploatat eficient de AUR, care reușește să se poziționeze drept principal vehicul al votului de protest. Mesajele simple, radicale și confruntaționale par să aibă un impact mai mare decât discursul tehnic al partidelor aflate la guvernare.
USR – guvernare fără susținere electorală
În contrast, USR este cotat în jurul valorii de 10%, sub scorul obținut la alegerile parlamentare precedente. Este un rezultat care ridică o întrebare legitimă: cum se explică faptul că un partid aflat atât de jos în preferințele alegătorilor continuă să dețină ministere-cheie în Guvern?
Răspunsul ține de aritmetica parlamentară și de negocierile politice din momentul formării majorității, nu de dinamica actuală a opiniei publice. Însă această explicație procedurală nu rezolvă problema de fond: lipsa legitimității populare curente.
Ministere importante, costuri politice uriașe
Erodarea USR nu este explicată doar prin dificultatea portofoliilor guvernamentale, ci și printr-o serie de controverse și erori publice care au afectat imaginea partidului. În spațiul public au circulat acuzații și suspiciuni privind studiile unor lideri, inclusiv în cazul lui Ionuț Moșteanu; indiferent de clarificările oficiale sau de deznodământul juridic, aceste episoade au contribuit la slăbirea percepției de integritate și competență pe care USR și-a construit identitatea.
În același timp, ieșirile și deciziile controversate asociate Dianei Buzoianu au fost interpretate de o parte a electoratului drept erori politice sau semne de imaturitate administrativă, alimentând ideea că partidul nu este pe deplin pregătit pentru presiunea guvernării la nivel înalt.
Peste aceste probleme s-a suprapus o percepție tot mai răspândită conform căreia USR este un executant docil al agendei Uniunii Europene, asumând și implementând măsuri nepopulare — reforme fiscale, ajustări bugetare, condiționalități PNRR — fără un discurs convingător de protejare a intereselor sociale interne. Pentru o parte a populației, aceste politici sunt resimțite ca fiind „împotriva poporului român”, iar USR este asociat direct cu aplicarea lor.
Rezultatul este un cost politic triplu: uzura guvernării, deteriorarea imaginii publice și pierderea capitalului de încredere în rândul electoratului care vedea USR drept o alternativă la partidele tradiționale.
Un semnal de alarmă pentru întreaga scenă politică
Sondajul CURS din 2025 nu este doar o fotografie de moment, ci un avertisment. Ascensiunea AUR și declinul USR arată că o parte semnificativă a electoratului:
- respinge discursul tehnocratic lipsit de rezultate vizibile;
- penalizează greșelile de imagine mai dur decât compromisurile politice;
- preferă mesajele emoționale în fața explicațiilor administrative.
Concluzie
România traversează o etapă în care puterea guvernamentală nu mai coincide cu legitimitatea electorală, iar furia socială devine principalul capital politic. AUR conduce pentru că dă voce nemulțumirii. USR scade pentru că guvernează, greșește și nu mai reușește să se distingă de sistemul pe care promitea să-l schimbe.
Sondajul CURS 2025 indică limpede: ministerele nu mai aduc voturi, iar reformele fără sprijin public pot deveni o povară electorală.
Vezi si: https://jurnal365.ro/presura-aurel-si-raja-furnizorii-dumneavoastra-de-dejectii/