Într-o declarație oficială făcută miercuri, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a anunțat că trupele israeliene vor rămâne pe termen nelimitat în zonele de securitate din Fâșia Gaza, Liban și Siria. Această decizie vine în contextul intensificării ofensivei împotriva Hamas și ar putea complica negocierile pentru un posibil armistițiu și eliberarea ostaticilor deținuti în Gaza.
Situația din Orientul Mijlociu se tensionează
În paralel, raidurile israeliene din Gaza au făcut cel puțin 22 de victime, printre care și o fetiță de doar un an, potrivit surselor medicale locale. Relatările dramatice ale familiei sale reflectă suferința civililor prinși în mijlocul conflictului. Oficialii israelieni afirmă că vizează doar combatanți, însă numărul mare de morți în rândul copiilor și femeilor stârnește critici internaționale, notează APNews.
Israelul a recucerit peste jumătate din Fâșia Gaza în efortul de a forța eliberarea celor 59 de ostatici rămași în captivitate, dintre care doar 24 se crede că ar mai fi în viață. Refuzul de a se retrage din teritorii considerate „zone de tampon” amintește de o strategie de control permanent, similară cu abordarea aplicată în sudul Libanului și Siria.
Declarația lui Gallant subliniază o schimbare de strategie: armata nu va mai evacua zonele cucerite, ci va rămâne pentru a proteja comunitățile israeliene de potențiale atacuri viitoare. Această abordare este considerată de palestinieni și vecinii arabi drept o ocupație militară ilegală.
Familiile ostaticilor critică autoritățile israeliene, acuzându-le că pun extinderea teritorială înaintea vieții celor răpiți. Între timp, liderii palestinieni susțin că nu vor accepta eliberarea ostaticilor fără o retragere completă a forțelor israeliene din Gaza și un armistițiu durabil.
Situația umanitară din Gaza este dramatică: peste 51.000 de palestinieni au fost uciși, conform autorităților locale, iar 90% din populație este strămutată, trăind în condiții precare, fără acces la hrană sau asistență. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat intenția de a distruge Hamas și a sugerat implementarea unei politici de „emigrare voluntară” a palestinienilor – un plan respins categoric de comunitatea internațională și de țările arabe.
Conflictul, alimentat de politici tot mai dure și de lipsa progreselor diplomatice, pare departe de o soluție pașnică, în timp ce civilii continuă să plătească cel mai mare preț.
Orientul Mijlociu rămâne una dintre cele mai instabile regiuni ale lumii, unde conflictele armate, disputele religioase și ambițiile geopolitice se împletesc într-o criză perpetuă. De la Siria la Yemen, de la Gaza la Liban, regiunea este măcinată de războaie care par să nu mai aibă sfârșit, alimentate atât de rivalități locale, cât și de interesele marilor puteri.
În Siria, războiul civil declanșat în 2011 continuă să genereze victime, deși intensitatea luptelor a scăzut în unele zone. Regimul președintelui Bashar al-Assad, susținut de Rusia și Iran, controlează mare parte din țară, dar confruntările cu grupări rebele și atacurile aeriene israeliene asupra țintelor iraniene mențin tensiunea ridicată.
În Yemen, conflictul dintre rebelii houthi, sprijiniți de Iran, și guvernul recunoscut internațional, susținut de o coaliție condusă de Arabia Saudită, a declanșat una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Deși s-au făcut tentative de pace, luptele sporadice și blocajul economic continuă să afecteze milioane de civili.