Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți anual pe 21 mai, fiind două figuri importante ale creștinismului și istoriei imperiale romane. Constantin cel Mare, primul împărat roman care a adoptat creștinismul, și mama sa, Elena, sunt recunoscuți pentru contribuțiile lor semnificative la răspândirea creștinismului și la stabilirea acestuia ca religie oficială a Imperiului Roman.
Constantin cel Mare s-a născut în anul 272 și a devenit împărat în 306. El este celebru pentru Edictul de la Milano din 313, care a acordat libertate religioasă creștinilor și a pus capăt persecuțiilor. Constantin a convocat și Primul Conciliu de la Niceea în 325, unde s-au stabilit multe dintre doctrinele fundamentale ale creștinismului. Mama sa, Elena, a jucat un rol crucial în promovarea credinței creștine, fiind cunoscută pentru pelerinajele sale în Țara Sfântă și pentru descoperirea presupusei cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Tradiții și obiceiuri la români
În România, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri, reflectând atât aspectele religioase cât și cele populare ale culturii românești.
- Rituri religioase: În ziua de 21 mai, credincioșii participă la slujbe speciale în biserici, unde se aduc omagii celor doi sfinți. Slujbele includ rugăciuni și cântări, iar preoții pomenesc importanța istorică și religioasă a Sfinților Constantin și Elena.
- Focurile de Constantin și Elena: În unele zone rurale, în special în Moldova și Bucovina, oamenii aprind focuri mari în seara de dinaintea sărbătorii. Aceste focuri simbolizează purificarea și protecția împotriva spiritelor rele și a ghinionului.
- Plantarea porumbului și a viței-de-vie: Există o credință populară că plantele semănate în această zi vor aduce o recoltă bogată. De aceea, mulți agricultori plantează porumbul și vița-de-vie pe 21 mai, în speranța unei recolte bune.
- Superstiții legate de vreme: Se spune că vremea de Sf. Constantin și Elena prefigurează starea vremii din vara ce urmează. O zi însorită indică o vară caldă și uscată, în timp ce o zi ploioasă prevede o vară umedă și furtunoasă.
- Interdicții și credințe: În unele regiuni, oamenii evită să lucreze în această zi, crezând că orice muncă ar putea aduce ghinion sau boli. De asemenea, există credința că tăiatul lemnelor sau orice altă muncă grea ar putea atrage mânia sfinților.
- Obiceiul „Pomana Sfinților”: În multe sate, se obișnuiește să se ofere alimente și bunuri necesare săracilor în memoria celor doi sfinți. Aceasta este o modalitate de a aduce un omagiu Sfinților Constantin și Elena prin acte de caritate și generozitate.
- Reuniuni familiale: La fel ca multe alte sărbători religioase, Sf. Constantin și Elena sunt o ocazie pentru reuniuni de familie. Oamenii se adună pentru a sărbători împreună, pentru a se ruga și pentru a împărtăși mese festive.
Sfinții Constantin și Elena sunt prăznuiți cu multă venerație în România, iar tradițiile și obiceiurile legate de această sărbătoare reflectă o combinație profundă de credințe religioase și practici populare. De la slujbele religioase până la focurile purificatoare și credințele agricole, ziua de 21 mai este o sărbătoare plină de semnificație spirituală și culturală pentru români. Aceasta nu doar onorează doi dintre cei mai importanți sfinți ai creștinismului, dar și reunește comunitățile într-un spirit de comuniune și tradiție.
CITEȘTE ȘI – MIRCEA GEOANĂ A VORBIT DESPRE ȘANSELE LUI IOHANNIS LA ȘEFIA NATO