În istoria Bisericii lui Hristos, chipurile sfinților mucenici strălucesc ca niște stele de foc, luminând veacurile prin credința lor neclintită și prin sângele vărsat pentru adevăr.
Între acești aleși ai lui Dumnezeu se numără și Sfântul Sfințit Mucenic Clement, episcopul Ancirei, unul dintre cei mai îndelung pătimitori mărturisitori ai credinței creștine, care aproape întreaga sa viață pământească a trăit-o sub semnul muceniciei.
Originea și copilăria sfântului
Sfântul Clement s-a născut în cetatea Ancira Galatiei (Ancyra, Ankara de astăzi), în a doua jumătate a secolului al III-lea, dintr-un tată păgân și dintr-o mamă creștină, binecredincioasa Sofia. Tatăl său era slujitor al idolilor, adâncit în întunericul păgânătății, iar mama sa fusese crescută în dreapta credință, din părinți creștini.
Deși părinții Sofiei nădăjduiau că bărbatul necredincios se va sfinți prin femeia credincioasă, acest lucru nu s-a împlinit. Tatăl copilului a rămas împietrit în rătăcire, încercând chiar să o atragă pe soția sa spre idolatrie.
În fața acestei suferințe, Sofia și-a pus nădejdea în Domnul Iisus Hristos, rugându-se cu lacrimi ca Dumnezeu să rânduiască voia Sa. Rugăciunea ei a fost ascultată: tatăl copilului a murit, iar Sofia a rămas văduvă, crescându-și fiul în curăție și credință. Pruncul a fost botezat și a primit numele Clement, „mlădiță de vie” în limba greacă, prefigurând viața sa roditoare în Hristos.
Educația duhovnicească și moartea mamei
Sfânta Sofia nu și-a hrănit fiul doar cu lapte trupesc, ci mai ales cu învățătura Evangheliei. L-a crescut în frica de Dumnezeu, l-a deprins cu sfintele cărți și cu viața curată, insuflându-i dragostea pentru Domnul Iisus Hristos și disprețul față de cele trecătoare. Când Clement avea aproape doisprezece ani, mama sa, simțindu-și sfârșitul aproape, i-a lăsat ca moștenire nu averi pământești, ci comoara cea cerească a credinței.
Cuvintele Sofiei, rostite pe patul de moarte, au fost o adevărată cateheză duhovnicească: l-a încredințat pe fiul ei Domnului Iisus Hristos, adevăratul său Tată, îndemnându-l să rămână statornic în credință, să slujească Domnului și să nu se teamă de cursele diavolului. La scurt timp, Sofia a trecut la Domnul, lăsându-l pe Clement orfan, dar ocrotit de harul lui Dumnezeu.
Viața monahală și alegerea ca episcop
Rămas singur pe lume, Clement a fost luat în grija creștinilor evlavioși și, încă de la vârsta de doisprezece ani, a intrat în viața monahală. Prin post aspru, rugăciune neîncetată și curăție a vieții, tânărul a sporit repede în virtute. Se hrănea cu puțină mâncare, legume și apă, îmblânzindu-și trupul prin înfrânare și făcându-și sufletul locaș al Duhului Sfânt.
Pentru viața sa aleasă și pentru înțelepciunea dobândită prin har, la numai douăzeci de ani a fost ales episcop al Ancirei, deși era foarte tânăr. Avea însă mintea și maturitatea unui bătrân încercat, iar credincioșii vedeau în el un păstor adevărat, gata să-și pună viața pentru turmă.
Propovăduirea credinței și începutul pătimirilor
Sfântul Clement a păstorit Biserica Ancirei într-o perioadă extrem de grea, în timpul domniei împăraților păgâni Dioclețian și Maximian, aprigi prigonitori ai creștinilor. Cu mult curaj, episcopul propovăduia Evanghelia, întărea pe cei slabi în credință și aducea pe mulți la Hristos. Pentru această râvnă a devenit repede ținta prigonitorilor.
Viața Sfântului Clement este unică prin durata și intensitatea muceniciei sale. Timp de douăzeci și opt de ani, a fost supus neîncetat la chinuri, temniță, batjocuri și judecăți, trecând prin mâinile a nu mai puțin de nouă guvernatori păgâni. Nu a avut niciodată răgaz sau pace, ci lupta sa a fost continuă, asemenea unui războinic care nu-și părăsește niciodată câmpul de luptă.
Împreună-pătimirea cu Sfântul Agatanghel
În timpul propovăduirii sale, Sfântul Clement l-a botezat pe Sfântul Mucenic Agatanghel, român de neam, care i-a devenit ucenic și tovarăș de suferință. Prinși împreună și aruncați în temniță, au fost trimiși să fie judecați la locul de naștere al fiecăruia. Agatanghel, însă, nevrând să se despartă de părintele său duhovnicesc, s-a ascuns într-o corabie și l-a urmat până la Ancira.
Aici, sub guvernatorul Lucius, cei doi sfinți au fost supuși la chinuri cumplite: bătuți cu toiege, spânzurați, arși cu făclii, aruncați în cuști cu fiare, băgați în varnițe cu var, întinși pe paturi de fier înroșite, aruncați peste țepi ascuțite. Toate aceste suferințe le-au îndurat cu răbdare și cu rugăciune, uimindu-i pe prigonitori prin tăria credinței lor.
Mărturisirea înaintea împăraților și moartea mucenicească
Adus chiar și la Roma, înaintea împăratului Dioclețian, Sfântul Clement a fost pus să aleagă între bogățiile lumești și instrumentele de tortură. Cu dispreț față de aur și slavă deșartă, mucenicul a ales chinurile, dorind să se facă părtaș pătimirilor lui Hristos. Trupul său a fost sfâșiat, carnea smulsă până la oase, dar sufletul său a rămas nebiruit.
În cele din urmă, Sfântul Sfințit Mucenic Clement și Sfântul Agatanghel au fost osândiți la moarte prin tăierea capului, împreună cu mulți alți creștini – bărbați, femei și copii. Tradiția arată că Sfântul Clement și-a primit cununa muceniciei chiar în timp ce slujea Dumnezeiasca Liturghie, pecetluindu-și viața de arhiereu prin jertfă, asemenea Marelui Arhiereu Iisus Hristos. Aceasta s-a petrecut în jurul anului 312.
Cinstirea și moștenirea duhovnicească
Biserica prăznuiește pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Clement, episcopul Ancirei, și a Sfântului Mucenic Agatanghel la 23 ianuarie.
Minunile săvârșite de Sfântul Clement, atât în timpul vieții, cât și după moarte, sunt nenumărate, mărturisind puterea lui Dumnezeu care se săvârșește în cei ce Îl iubesc până la capăt.
Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Clement, Episcopul Ancirei
Glasul 4
Viţă de cuvioşie şi stâlpare de luptă grea, floare preasfinţită şi rod de Dumnezeu dăruit, de-a pururi înfloritor ai fost dat credincioşilor, preasfinţite. Ci, ca cel ce eşti cu mucenicii împreună luptător şi cu ierarhii împreună locuitor, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Condacul Sfântului Sfinţit Mucenic Clement, Episcopul Ancirei şi al Sfântului Mucenic Agatanghel
Glasul 4
Arătatu-Te-ai astăzi…
Mlădiţă cinstită a viţei lui Hristos te-ai făcut, Prealăudate Mucenice Clement, biruitorule în multe lupte. Pentru aceasta cu cel ce împreună ai pătimit, ai strigat: Hristoase, Tu eşti Bucuria mucenicilor.