În fiecare an, la data de 26 octombrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește cu mare cinste pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, unul dintre cei mai iubiți și mai cinstiți sfinți ai creștinătății.
Mărturisitor neînfricat al lui Hristos, tămăduitor și făcător de minuni, Sfântul Dimitrie a devenit simbolul curajului credinței și al biruinței duhului asupra lumii păgâne.
Nașterea și copilăria sfântului
Sfântul Dimitrie s-a născut în cetatea Tesalonicului (Solunul de odinioară), dintr-o familie nobilă, dreaptă la credință și iubitoare de Dumnezeu. Părinții lui, oameni de neam ales, se rugau neîncetat să primească un fiu, căci vreme îndelungată nu avuseseră copii. Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea și le-a dăruit un fiu binecuvântat, pe Dimitrie, a cărui venire a fost prilej de mare bucurie pentru întreaga cetate.
Voievodul Tesalonicului, tatăl său, era creștin în taină, întrucât în vremea aceea domnea împăratul Dioclețian, iar prigoana împotriva creștinilor era cumplită. În palatul lor, părinții tânărului Dimitrie aveau o cămară ascunsă de rugăciune, unde se aflau două sfinte icoane: a Mântuitorului Hristos și a Preasfintei Fecioare Maria. Acolo aprindeau candele, tămâiau și aduceau rugăciuni către Dumnezeul Cel adevărat.
Când copilul a ajuns la vârsta înțelegerii, părinții i-au descoperit taina credinței și l-au botezat în taină, chemând un preot și câțiva creștini de încredere. În inima tânărului Dimitrie s-a aprins de atunci dragostea pentru Hristos, iar harul lui Dumnezeu a început să lucreze în el cu putere. Crescând cu anii, se făcea tot mai înțelept, milostiv și iubitor de rugăciune, urmând pilda părinților săi în faptele cele bune.
Numirea ca voievod al Tesalonicului
După moartea părinților, tânărul Dimitrie a rămas moștenitor al averilor, dar mai ales al credinței lor curate. Auzind împăratul Maximian de înțelepciunea și vitejia lui, l-a chemat la sine și l-a numit voievod al Tesalonicului, dându-i poruncă să curețe cetatea de creștini. Dar tânărul voievod, plin de Duhul Sfânt, nu numai că nu a împlinit această poruncă nedreaptă, ci a început să propovăduiască deschis Evanghelia lui Hristos, întorcând pe mulți de la rătăcirea idolilor.
Sub cârmuirea sa, Tesalonicul a devenit o cetate a credinței. Mulți dintre cei ce se închinau idolilor au părăsit păgânătatea și au primit Botezul, iar Sfântul Dimitrie a fost pentru ei un adevărat Apostol al lui Hristos.
Mărturisirea înaintea împăratului
Când împăratul Maximian s-a întors biruitor din războaiele cu sciții, a hotărât să viziteze Tesalonicul și să aducă jertfe zeilor pentru izbândă. Auzind că voievodul cetății este creștin, a poruncit să fie adus înaintea lui.
Sfântul Dimitrie, fără teamă, a mărturisit cu tărie:
„Eu sunt rob al lui Hristos și nu mă voi închina idolilor tăi fără de suflet, ci Unuia Dumnezeu Celui viu și adevărat.”
Mânia împăratului a fost mare, iar Dimitrie a fost aruncat în temniță, fiind păzit cu străji aspre până la sfârșitul sărbătorilor păgâne. În adâncul temniței, Sfântul nu înceta să se roage, pregătindu-se pentru mucenicie.
Minunea cu tânărul Nestor
În acea vreme, împăratul se lăuda cu un luptător vestit, pe nume Lie, de neam vandal, uriaș la statură și foarte puternic. Acesta omora pe oricine se lupta cu el, spre bucuria mulțimii păgâne.
Un tânăr creștin, pe nume Nestor, cunoscut al Sfântului Dimitrie, s-a aprins de râvnă pentru Dumnezeu și a mers la temniță, cerând binecuvântarea sfântului. „Robule al lui Dumnezeu,” i-a zis el, „vreau să mă lupt cu Lie, roagă-te pentru mine!” Sfântul, făcând semnul Sfintei Cruci pe fruntea tânărului, i-a spus: „Și pe Lie vei birui, și pentru Hristos vei mărturisi!”
Întărit de rugăciunea sfântului, Nestor a intrat în luptă și, chemând numele Domnului, a strigat: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!” Cu puterea credinței, l-a doborât pe Lie și l-a ucis. Toată cetatea s-a cutremurat, iar împăratul, rușinat și furios, a poruncit ca tânărul Nestor să fie ucis, iar Sfântul Dimitrie să fie străpuns cu sulițele în temniță.
Moartea mucenicească
Ostașii trimiși de împărat l-au găsit pe Sfântul Dimitrie în rugăciune, însemnându-se cu semnul crucii. Fără milă, l-au străpuns cu sulițele, iar sfântul și-a dat sufletul în mâinile Domnului, primind cununa cea nestricăcioasă a muceniciei.
Trupul său a fost luat în taină de creștini și îngropat cu cinste. Din moaștele sale a început să izvorască mir binemirositor și tămăduitor, semn al sfințeniei și al slavei cu care Dumnezeu l-a încununat.
Minunile Sfântului Dimitrie
După moartea sa, Sfântul Dimitrie a făcut nenumărate minuni. O slugă a sa credincioasă, pe nume Lup, a adunat sângele mucenicului într-un orar și l-a păstrat ca pe o comoară sfântă. Cu acest sânge și cu inelul sfântului a săvârșit multe tămăduiri și minuni, încât vestea lor s-a răspândit în tot Tesalonicul. Când împăratul Maximian a aflat de acestea, a poruncit ca și Lup să fie ucis.
Trecând vremea, un om credincios și de neam ales, Leontie, bolnav de o boală grea, s-a dus la mormântul Sfântului Dimitrie și s-a vindecat pe loc, chemându-i numele. Din recunoștință, a dărâmat micuța biserică ridicată deasupra mormântului și a zidit o biserică mare și frumoasă, care se păstrează și astăzi în Tesalonic, fiind una dintre cele mai vestite bazilici creștine din lume.
În vremuri de primejdie, Sfântul Dimitrie s-a arătat de multe ori în chip văzut apărând cetatea Tesalonicului. Cronicile vechi spun că în timpul invaziilor barbare, oastea păgână a văzut un tânăr înveșmântat în haină luminoasă, călare pe un cal alb, lovind pe vrăjmași și risipindu-i. Locuitorii au recunoscut în el pe ocrotitorul lor, Sfântul Dimitrie.
Izvorâtorul de Mir
Minunea izvorârii mirului din sfintele sale moaște a rămas până astăzi o dovadă vie a sfințeniei sale. Acest mir bine mirositor, care izvorăște din racla sa, a tămăduit nenumărate boli trupești și sufletești, fiind dăruit credincioșilor din întreaga lume.
Împăratul Iustinian cel Mare a dorit odinioară să mute sfintele moaște la Constantinopol, dar când lucrătorii au încercat să deschidă mormântul, s-au auzit tunete și un glas puternic a spus: „Opriți-vă și nu atingeți!” Astfel, sfintele moaște au rămas pentru totdeauna în Tesalonic, ca binecuvântare a cetății și a întregii lumi ortodoxe.
Cinstirea Sfântului Dimitrie
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an la data de 26 octombrie. El este considerat ocrotitor al Tesalonicului, dar și al oștenilor creștini, al celor care apără credința și dreptatea. În popor, ziua lui este cunoscută și ca „Samedru” și marchează hotarul dintre toamnă și iarnă, fiind o sărbătoare plină de tradiții și semnificații adânci.
În Rusia, Sfântul Dimitrie este cinstit ca protector al Siberiei, care a fost cucerită și alipită la Rusia chiar în ziua prăznuirii sale, pe 26 octombrie 1581.
Moștenirea spirituală a Sfântului Dimitrie
Pilda vieții Sfântului Dimitrie rămâne veșnică pentru toți credincioșii. El ne învață că adevărata putere nu stă în arme sau în dregătorii, ci în credința neclintită și în dragostea pentru Hristos. Prin jertfa sa, Sfântul Dimitrie a luminat lumea păgână și a întărit Biserica lui Hristos în vremuri de prigoană.
Astăzi, milioane de creștini din toată lumea îi rostesc numele cu evlavie, cerându-i ajutorul în necazuri și suferințe. Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, continuă să reverse harul lui Dumnezeu asupra celor ce-l cheamă cu credință, tămăduind, ocrotind și întărind sufletele celor ce-L iubesc pe Hristos.
Condacul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir
Glasul 2
Cu curgerile sângiurilor tale, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, Biserica Dumnezeu a înroşit-o, Cel Ce ţi-a dat ţie tărie nebiruită; şi păzeşte cetatea ta nevătămată, căci tu eşti întărirea ei.
Troparul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir
Glasul 3
Mare apărător te-a aflat întru primejdii lumea, purtătorule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe păgâni. Deci, precum mândria lui Lie ai surpat şi la luptă îndrăzneţ ai făcut pe Nestor, aşa Sfinte Dimitrie, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.