Sfântul Ion, sărbătorit pe 7 ianuarie în calendarul ortodox, este una dintre cele mai importante sărbători din tradițiile românești, având o semnificație religioasă și culturală adânc înrădăcinată în obiceiurile populare. De-a lungul istoriei, această zi a fost marcată de o serie de tradiții și obiceiuri menite să celebreze viața Sfântului Ioan Botezătorul și să aducă binecuvântare asupra celor care poartă acest nume.
Unul dintre cele mai întâlnite obiceiuri de Sfântul Ion este legat de numele celor care poartă această zi ca patron. Bărbații și femeile care se numesc Ion, Ioana, Ionuț, Mariana sau derivate ale acestora, sunt sărbătoriți cu multă căldură și respect în familie și în comunitate. De obicei, aceștia primesc urări de sănătate și noroc, iar cei apropiați le aduc daruri și flori. Sărbătoriții sunt invitați la masă, iar mesele sunt adesea îmbelșugate cu preparate tradiționale.
Una dintre tradițiile cele mai vechi și mai îndrăgite este „culegerea apei sfinte”. Se spune că, în această zi, apa de la fântâni, puțuri și râuri este considerată a fi „sfințită” de puterea lui Sfântul Ioan, iar oamenii merg la fântână sau la râu pentru a aduna această apă cu scopul de a o folosi în diverse ritualuri de purificare și vindecare. În unele zone, oamenii stropesc casele și curțile cu apa adunată, pentru a alunga spiritele rele și a aduce prosperitate în anul ce urmează.
În multe părți ale țării, de Sfântul Ion se organizează și horă sau dansuri tradiționale, iar tinerii se adună pentru a petrece împreună. În unele sate, se practică „Ionul calului”, un obicei în care tinerii duc un cal în centrul satului și fac o „horă a calului” pentru a alunga ghinionul și a aduce roade bune în gospodării.
De asemenea, în anumite zone, se mai păstrează obiceiul de a pregăti preparate speciale, precum „coliva”, un preparat din grâu fiert cu zahăr, care este oferit la biserică pentru a fi sfințit, iar ulterior distribuit în familie și vecini ca simbol al comuniunii și al rugăciunii. Totodată, în unele regiuni ale țării, se crede că cei care nu respectă tradițiile și obiceiurile de Sfântul Ion vor atrage ghinionul asupra lor pentru tot restul anului.
În general, Sfântul Ion reprezintă o zi în care familia și comunitatea se reunesc pentru a celebra atât tradițiile religioase, cât și pe cele populare. Este un prilej de a aduce mulțumire și rugăciune, dar și de a transmite mai departe obiceiurile străvechi, care sunt pline de semnificație și învățăminte despre viață, comuniune și credință.
Pe lângă tradițiile religioase și obiceiurile care se țin de Sfântul Ion, o altă practică răspândită în diverse regiuni ale țării este pregătirea și consumul unor mâncăruri speciale. În multe locuri, se gătite bucate tradiționale cum ar fi sarmale, fripturi, plăcinte sau cozonaci, care sunt oferite la masa de sărbătoare, alături de băuturi tradiționale, precum țuică sau vin.
În unele sate, există credința că, de Sfântul Ion, trebuie să se mănânce carne de porc, pentru a asigura un an bogat și plin de belșug. Totodată, există obiceiul de a face un „rite” al focului, în care focul de la sobă este întreținut pe parcursul zilei, simbolizând purificarea și protecția casei. Aceste tradiții alimentare și ritualuri legate de masă sunt menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate pentru cei care le respectă, dar și să păstreze vie legătura cu trecutul și cu valorile tradiționale ale comunității.
VEZI ȘI – Top 7 alimente care înlocuiesc carnea