Sfântul, slăvitul și întru tot lăudatul Apostol Toma, prăznuit în fiecare an la data de 6 octombrie, a fost unul dintre cei doisprezece ucenici ai Mântuitorului Iisus Hristos.
Născut în cetatea Paneada din Galileea, Toma, numit și Didim („Geamănul”), era pescar de meserie, un om simplu, dar cu inimă curajoasă, sinceră și însetată de adevăr. El a avut fericirea de a-L cunoaște pe Domnul Iisus Hristos, de a-I asculta cuvântul plin de putere și de a-L urma până la patimile de pe Cruce.
Ucenic al Domnului Iisus Hristos și mărturisitor al iubirii
Când Domnul Iisus Hristos umbla prin sate și cetăți, propovăduind Împărăția lui Dumnezeu și tămăduind neputințele oamenilor, Toma a fost printre cei care s-au apropiat cu râvnă de El. Uimit de minunile Sale, a fost atras de cuvântul dumnezeiesc, care i-a aprins sufletul. Astfel, Toma a fost ales de Hristos să fie unul dintre cei doisprezece apostoli și să devină martor al vieții, morții și învierii Sale.
Evanghelia ne arată curajul și sinceritatea acestui apostol. Când Domnul le-a spus ucenicilor că Se va duce în Iudeea, acolo unde Iudeii căutau să-L ucidă, Toma a zis celorlalți: „Deci a zis Toma, care se numeşte Geamănul, celorlalţi ucenici: Să mergem şi noi şi să murim cu El.” (Ioan 11,16). În aceste cuvinte se vede inima unui om care Îl iubea pe Hristos până la jertfă.
Îndoiala care a întărit credința
Totuși, Toma este cunoscut mai ales prin episodul îndoielii sale, care avea să devină o mare binecuvântare pentru întreaga Biserică. După Învierea Domnului, când ceilalți ucenici I-au spus: „Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.” (Ioan 20,25).
Această îndoială nu venea din necredință, ci din dorința sinceră de a se convinge deplin, din setea de adevăr. Opt zile mai târziu, Mântuitorul S-a arătat din nou ucenicilor, de data aceasta și cu Toma de față. Domnul i-a zis: „Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios, ci credincios.” (Ioan 20,27).
Cutremurat de vederea Domnului, Toma a exclamat cu uimire și credință adâncă: „A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!” (Ioan 20,28). Astfel, prin el s-a adus Bisericii o dovadă puternică a Învierii: că Hristos a înviat cu același trup cu care a pătimit, iar nu cu o nălucire.
Misiunea în India și minunile Sfântului Apostol Toma
După Înălțarea la cer a Domnului și Pogorârea Duhului Sfânt, Apostolii au tras la sorți pentru a afla în ce locuri vor merge să propovăduiască Evanghelia. Sfântului Toma i-a căzut soarta să meargă în India, la popoare îndepărtate: parți, perși, mideni, hircani, bactrieni și brahmani. La început s-a mâhnit, socotind că acele neamuri păgâne și sălbatice nu vor primi credința în Hristos. Dar Domnul i S-a arătat în vedenie și i-a zis: „Nu te teme, că Eu voi fi cu tine!”
Într-un chip minunat, Toma a ajuns în India. Împăratul Gundafor căuta un meșter iscusit pentru a-i zidi palate frumoase, asemenea celor din Roma. Domnul a rânduit ca negustorul Avan, trimis să găsească acel meșter, să-l întâlnească pe Apostolul Toma. Acesta, primind descoperire dumnezeiască, s-a arătat gata să-l însoțească, spunând că el este meșterul căutat.
Puterea credinței și taina curăției descoperite prin Sfântul Toma
Ajuns în India, Toma a început să zidească nu palate trecătoare, ci suflete vii, aducând lumina Evangheliei în inimile oamenilor. Într-una dintre cetăți, a fost chemat la o nuntă împărătească, unde, prin minuni uimitoare, a arătat puterea credinței.
Când un paharnic l-a lovit peste obraz pentru că nu voia să bea și să se veselească, Toma i-a zis: „Domnul să-ți ierte greșeala în veacul viitor, dar în cel de acum mâna care s-a ridicat asupra mea să o mănânce fiarele.” Și îndată cuvântul s-a împlinit, căci omul acela, mergând la fântână, a fost sfâșiat de o fiară. Văzând aceasta, oamenii s-au cutremurat și au cunoscut că între ei se află un om al lui Dumnezeu.
După nuntă, împăratul l-a chemat pe Apostol să binecuvânteze pe tinerii miri. Toma i-a învățat despre curăția trupească și sufletească, sfătuindu-i să trăiască în curăție pentru Dumnezeu. În noaptea următoare, însuși Hristos li S-a arătat celor doi tineri, în chipul lui Toma, întărindu-i în hotărârea lor de a trăi în sfințenie.
Convertiri și jertfa mucenicească
Sfântul Apostol Toma a străbătut apoi multe ținuturi ale Indiei, botezând popoare întregi și ridicând biserici. El a făcut numeroase minuni, vindecând bolnavi, izgonind demoni și înviind morți. Împăratul Mazdai, văzând că mulți dintre supușii săi, între care și fiul său Azan, soția sa Tertia și alte femei nobile, Migdonia și Narca, au primit credința în Hristos, s-a mâniat și a poruncit să-l prindă pe Apostol.
După multe chinuri, Sfântul Toma a fost osândit la moarte. Cinci ostași l-au dus pe un munte și l-au străpuns cu sulițele, primind astfel cununa muceniciei. Era aceeași rană de suliță în coasta Domnului, pe care el o pipăise cândva cu îndoială, iar acum și el primea sulița în trup, cu credință desăvârșită.
Tradiția spune că trupul său a fost așezat cu cinste, iar mai târziu moaștele au fost duse la Edesa, unde au fost izvor de tămăduiri.
Alte minuni legate de Sfântul Apostol Toma
După moartea sa, Apostolul Toma a fost învrednicit de o mare taină: atunci când Născătoarea de Dumnezeu a adormit, toți Apostolii au fost ridicați pe nori și aduși la Ierusalim pentru a-i face îngroparea. Toma a lipsit atunci și a sosit abia după trei zile. Plângând că nu se învrednicise să vadă pentru ultima oară trupul Maicii Domnului, a rugat pe ceilalți să deschidă mormântul. Dar când l-au deschis, au aflat că trupul Preasfintei nu mai era acolo, semn că fusese ridicată la ceruri. Astfel, prin întârzierea lui Toma, Dumnezeu a descoperit lumii taina Adormirii și Înălțării cu trupul a Maicii Domnului, după cum prin îndoiala lui descoperise adevărul Învierii Fiului ei.
Moștenirea duhovnicească
Sfântul Apostol Toma rămâne pentru toți creștinii chipul omului sincer, care nu se mulțumește cu aparențele, ci caută adevărul cu toată ființa lui. Îndoiala lui nu a fost o piedică, ci o treaptă către credință mai adâncă. Prin atingerea rănilor Domnului, el a atins taina Învierii și a deschis pentru noi toți calea înțelegerii că Hristos este Domnul și Dumnezeul nostru.
Propovăduirea lui în India a rodit peste veacuri. Până astăzi, în sudul Indiei, există comunități creștine care se numesc „creștini ai Sfântului Toma”, mărturisind că au primit credința din predica și sângele acestui mare Apostol.
Viața Sfântului Apostol Toma este o pildă de curaj, credință și slujire
Din pescar simplu a devenit propovăduitor al Evangheliei până la marginile lumii. Din cel care a spus „nu cred până nu văd” a devenit mărturisitorul care a strigat: „Domnul meu și Dumnezeul meu!” Din cel ce a pipăit rănile lui Hristos, a devenit el însuși purtător al rănilor credinței.
Prin jertfa și credința sa, Sfântul Apostol Toma ne cheamă pe toți să-L cunoaștem pe Domnul Iisus Hristos nu doar prin auz, ci prin inimă curată, prin trăire și prin mărturisire vie.
„Iisus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!” (Ioan 20, 29), acest cuvânt al Domnului, rostit pentru Toma, rămâne o binecuvântare pentru fiecare dintre noi, cei ce credem în Hristos Cel înviat și nădăjduim în viața cea veșnică. Amin.
Condacul Sfântului Apostol Toma
Glasul 4
Arătatu-Te-ai astăzi…
De harul înţelepciunii plin fiind Apostolul lui Hristos şi adevărată slugă întru pocăinţă, a grăit: Tu eşti Dumnezeul meu şi Domnul.
Troparul Sfântului Apostol Toma
Glasul 3
Apostole Sfinte Toma, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre.