Sfântul Apostol Anania

În calendarul ortodox, Biserica îl pomenește pe Sfântul Apostol Anania, unul dintre cei șaptezeci de apostoli ai Domnului, cunoscut ca episcop al Damascului și cel prin care Dumnezeu a rânduit botezul marelui Apostol Pavel. Viața și pătimirea lui reprezintă o mărturie puternică a credinței, a ascultării față de voia lui Hristos și a curajului de a propovădui Evanghelia chiar în mijlocul primejdiilor și al prigonirilor.

Sfântul Anania este chip al ascultării smerite, dar și al mărturisirii statornice. Dacă Sfântul Pavel a devenit „vasul ales” al propovăduirii Evangheliei, Anania a fost unealta prin care Hristos a făcut începutul convertirii lui Saul din Tars, cel ce până atunci fusese prigonitor al Bisericii. Totodată, sfântul a împlinit chemarea apostolică prin slujire, prin fapte de vindecare și prin jertfa martirică, rămânând pentru toți credincioșii un model de neclintire în adevăr.

Chemarea și lucrarea din Damasc

Sfântul Apostol Anania a fost ucenic al Domnului Hristos și unul dintre cei șaptezeci de apostoli trimiși să propovăduiască vestea cea bună. După Înălțarea Mântuitorului, a fost rânduit episcop în cetatea Damasc, unde păstorea comunitatea creștină aflată încă la început de drum.

Cartea Faptelor Apostolilor îl pomenește pe Anania într-un moment de mare răscruce pentru întreaga Biserică: convertirea lui Saul, prigonitorul creștinilor. Saul se îndrepta spre Damasc cu scrisori de la arhierei, pregătit să prindă pe cei ce mărturiseau numele lui Iisus și să-i ducă legați la Ierusalim. Însă pe cale, Domnul i S-a arătat în lumină orbitoare, mustrându-l: „Şi, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?” (Fapte 9, 4).

Rămas orb și cutremurat de vedenie, Saul a fost dus în Damasc, în casa lui Iuda, unde a petrecut trei zile în post și rugăciune. Atunci Domnul S-a arătat lui Anania, poruncindu-i: „Şi Domnul a zis către el: Sculându-te, mergi pe uliţa care se cheamă Uliţa Dreaptă şi caută în casa lui Iuda, pe un om din Tars, cu numele Saul; că, iată, se roagă.” (Fapte 9, 11).

Întâlnirea cu Saul, ascultare și slujire

Anania a răspuns cu teamă, amintind cât rău făcuse Saul creștinilor și cu ce gând venise în Damasc. Dar Domnul l-a liniștit, spunându-i: „Şi a zis Domnul către el: Mergi, fiindcă acesta Îmi este vas ales, ca să poarte numele Meu înaintea neamurilor şi a regilor şi a fiilor lui Israel;” (Fapte 9, 15).

Ascultând, Anania a mers la Saul, și-a pus mâinile peste el și i-a zis cu dragoste frățească: „Şi a mers Anania şi a intrat în casă şi, punându-şi mâinile pe el, a zis: Frate Saul, Domnul Iisus, Cel ce ţi S-a arătat pe calea pe care tu veneai, m-a trimis ca să vezi iarăşi şi să te umpli de Duh Sfânt.” (Fapte 9, 17). Îndată Saul și-a recăpătat vederea și a fost botezat de Anania, devenind Apostolul Pavel, cel mai mare propovăduitor al Evangheliei.

Acest moment arată smerenia și ascultarea Sfântului Anania, care, în ciuda temerilor, a urmat voii lui Dumnezeu, primind astfel bucuria de a fi unealta prin care Saul a fost introdus în Biserică.

Propovăduirea și slujirea

După botezul lui Saul, Sfântul Anania a rămas în Damasc, păstorind turma credincioșilor și întărindu-i în fața prigonirilor. A fost un apostol plin de râvnă, care a propovăduit nu numai iudeilor, ci și păgânilor, vestind Evanghelia cu îndrăzneală.

Tradiția spune că atunci când iudeii au căutat să-l ucidă pe Pavel pentru convertirea sa neașteptată, Anania s-a numărat printre cei care l-au scos pe apostol din cetate ,, Şi luându-l ucenicii lui noaptea, l-au coborât peste zid, lăsându-l jos într-un coş.” (Fapte 9, 25).

Mai târziu, Sfântul Anania a părăsit Damasc și a mers în Elefteropol, unde a continuat să propovăduiască, să vindece bolnavii și să aducă pe mulți la credința în Hristos. Mâinile lui erau pline de darul tămăduirii, iar viața lui era o adevărată lumină pentru cei din jur.

Pătimirea și mucenicia

În vremea aceea, ighemonul Lucian din Elefteropol, aprins de ură împotriva creștinilor, a trimis poruncă prin care cerea ca toți cei ce se închinau lui Hristos să fie supuși la cumplite chinuri, iar cei ce jertfeau idolilor să fie cinstiți și răsplătiți. Această poruncă l-a găsit pe Sfântul Anania propovăduind și săvârșind minuni în acele locuri.

Prins de păgâni, sfântul a fost dus înaintea ighemonului Lucian, care l-a silit să jertfească idolilor. Dar Anania a rămas neclintit, mărturisind cu tărie: „Nu mă voi închina mincinoșilor idoli, ci Unuia, adevăratului Domnului Dumnezeului meu Iisus Hristos, pe Care ochii mei L-au văzut și cu Care gură către gură am vorbit”.

Judecătorul l-a amenințat cu chinuri, dar sfântul a răspuns cu rugăciune și cu curaj, cerând Domnului să-l facă vrednic de partea fericiților apostoli. A fost bătut cu vine de bou, strujit la coaste și ars cu făclii, dar nu și-a lepădat credința.

Mărturisirea neclintită înaintea ighemonului

Văzându-l neclintit, ighemonul a poruncit să fie scos afară din cetate și ucis cu pietre. În timp ce era lovit, Anania s-a rugat cu glas mare: „Doamne, Iisuse Hristoase, în mâinile Tale îmi dau duhul meu”. Și astfel și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, împlinindu-și mucenicia asemenea Sfântului Ștefan, întâiul mucenic.

Trupul său a fost lăsat neîngropat, dar niște creștini din Damasc, trecând pe acolo, l-au ridicat și l-au îngropat cu cinste în moșia lui. Mai târziu, sfintele moaște au fost duse la Constantinopol, spre întărirea credincioșilor.

Moștenirea spirituală

Viața Sfântului Anania este o mărturie despre puterea ascultării și a curajului de a urma voia lui Dumnezeu chiar atunci când pare primejdios. El a fost omul care, biruindu-și teama de Saul, a deschis porțile Bisericii pentru cel ce avea să devină marele Apostol Pavel.

De asemenea, mucenicia lui arată că propovăduirea Evangheliei nu este lipsită de jertfă. Anania a înțeles că fidelitatea față de Hristos înseamnă să nu te închini idolilor acestei lumi, fie ei materiali sau ideologici, și să rămâi statornic chiar până la moarte.

Astăzi, Biserica îl cinstește ca pe un apostol și mucenic, rugându-se pentru mijlocirea lui înaintea Tronului ceresc. Viața lui ne amintește că fiecare creștin este chemat să fie un „Anania” pentru aproapele său, adică un martor care să aducă lumină, vindecare și încurajare celor ce sunt în întuneric.

Sfântul Apostol Anania, episcopul Damascului și botezătorul Sfântului Pavel, rămâne un exemplu de ascultare, curaj și jertfă pentru Domnul Iisus Hristos

Prin el vedem cum Dumnezeu lucrează prin oameni smeriți pentru a schimba istoria Bisericii. Prin mărturisirea și mucenicia lui, Anania se înscrie în șirul apostolilor și martirilor care au pecetluit cu sângele lor adevărul Evangheliei.

Astăzi, pomenirea lui este prilej de întărire pentru fiecare credincios, care este chemat să înțeleagă că ascultarea de voia Domnului, iubirea aproapelui și mărturisirea adevărului până la capăt sunt căile sigure către Împărăția cerurilor.

Condacul Sfântului Apostol Anania, unul din cei şaptezeci

Glasul 2

Pe cea întru rugăciuni…

Cel ce întru rugăciuni eşti cald folositor şi celor ce cer, eşti grabnic ascultător, primeşte rugăciunea noastră, Sfinte Apostole Anania şi te roagă lui Hristos să ne miluiască pe noi, Cel Ce Unul este întru Sfinţi Preamărit.