Sfânta Cuvioasă Glafira este un exemplu viu de curaj și credință neclintită în fața ispitelor și prigoanelor vremii. Viața ei simplă, dar plină de înțelepciune, devine pentru creștinii de astăzi o pildă de urmat.
Fecioara Glafira în slujba împărătesei Constanția
Glafira, o fecioară de o frumusețe rară, era slujnica împărătesei Constanția, soția împăratului Licinius. Frumusețea sa trupească a stârnit patima împăratului, punând-o într-o situație extrem de periculoasă.
În dorința de a-și păstra curăția, Glafira a cerut ajutorul împărătesei. Aceasta, cu înțelepciune, a îmbrăcat-o în haine bărbătești, i-a dat bani de drum și a trimis-o însoțită de un slujitor credincios către Armenia, departe de curtea imperială.
Popas la Amasea: într-o nouă familie duhovnicească
În drumul spre Armenia, Glafira a poposit la Amasea, în Pont, unde a fost primită cu dragoste creștinească de episcopul locului, Sfântul Vasile. Acesta era în plin efort de construcție a unei noi biserici pentru credincioșii săi.
Mișcată de lucrarea sfântă, Glafira a donat toți banii pe care împărăteasa i-a dat ei, pentru a ajuta la terminarea construcției. Mai mult, i-a scris împărătesei cerând noi ajutoare.
Mânia împăratului și sfârșitul fericit al Glafirei
Scrisoarea Glafirei a ajuns în mod nefericit în mâinile împăratului Licinius, care a ordonat ca atât episcopul Vasile cât și Glafira să fie arestați și aduși la el.
Până să ajungă porunca la Amasea, Sfânta Glafira a adormit într-o pace sfântă, mutându-se la Domnul înainte de a gusta din mânia omenească.
Mărturia Sfântului Vasile al Amaseei
Sfântul Vasile nu a avut aceeasi soartă blândă. A fost arestat și dus în lanțuri. Diaconii Partenie și Teotim l-au urmat îndeaproape, iar Elpidefor, un creștin evlavios, a mituit paznicii pentru a-l putea vizita.
Cu o noapte înaintea procesului, Sfântul Vasile a cântat Psalmii, intonând profetic: „ De voi lua aripile mele de dimineaţă şi de mă voi aşeza la marginile mării/ Şi acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta.” (Psalmii 138, 9-10).
La judecată, el a refuzat să lepede credința și, drept urmare, a fost condamnat la moarte prin decapitare.
Minunea aflării moaștelor
Trupul sfântului a fost aruncat în mare, de frica împăratului. Dar Dumnezeu, în purtarea Lui de grijă, a trimis un înger care i s-a arătat lui Elpidefor în vis, înștiințându-l unde se află moaștele.
Elpidefor, împreună cu Partenie și Teotim, au mers la Sinope și, în numele Domnului, au scos trupul întreg al sfântului din mare, cu capul alipindu-se minunat de trup.
Moaștele au fost duse la Amasea și așezate în biserica ridicată cu ajutorul Glafirei.
Pilda Sfintei Glafira pentru vremurile noastre
Viața Sfintei Cuvioase Glafira ne învăță că frumusețea sufletului, curăția și dăruirea pentru Dumnezeu sunt mai de preță decât orice podoabă pământească. Ea a fugit de ispita împărătească, alegând sărăcia și slujirea plină de râvnă și credință pentru Iisus Hristos. Astăzi, când tentațiile lumii sunt tot mai agresive, Sfânta Glafira ne învăță să iubim curăția, să fugim de ispite, să ne punem darurile în slujba lui Iisus Hristos și să credem, până la capăt, în biruința binelui.