Potrivit unor surse politice Digi24, Rusia ar încerca să influențeze alegerile din România, posibil prin intermediul unor candidați la prezidențiale sau organizații afiliate. SRI este în alertă și monitorizează posibilele ingerințe, inclusiv atacuri cibernetice din partea unor state precum Rusia, China sau Coreea de Nord. Există îngrijorări și legate de utilizarea rețelelor de troli pentru a manipula campania electorală. Autoritățile române au deschis anchete pentru a preveni astfel de influențe externe.
„Sunt informații de la surse politice care susțin că Rusia acționează pentru influențarea alegerilor din România. Lucrează prin proxi, prin intermediari, cum ar fi organizații, entități afiliate sau finanțate de ruși, posibil inclusiv prin candidați, au declarat aceste surse pentru Digi 24. Așadar, fiecare cetățean rus din România este monitorizat permanent. Mai mult decât atât, SRI are și un departament pentru apărarea Constituției și verifică dacă există vreun actor care încearcă să pună la îndoială apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO. Vedem o îngrijorare în jurul acestui subiect, inclusiv în rândul parlamentarilor. Ei au solicitat să vadă dacă state cum ar fi Rusia, China, Coreea de Nord se implică în alegeri sau dacă sunt hackeri care să atace instituțiile statului. Așadar, SRI este obligat să anunțe, dacă este cazul și vor verifica dacă sunt factori perturbatori, a declarat președintele comisiei SRI din Parlament. Am tot văzut în aceste zile, în aceste săptămâni, discuții în jurul acestui subiect. Ministrul digitalizării, care a spus că într-adevăr există rețele ferme de troli, au fost găsite conturi de socializare care aparțin unor rețele bine organizate și încearcă să obțină un conținut nelegitim pentru a promova anumiți candidați. Inclusiv Poliția Română s-a sesizat și a deschis un dosar penal. Așadar, sunt îngrijorări cu privire la influențarea alegerilor, la influențarea campaniei electorale și vedem că ele vin implicit din partea instutuțiilor abilitate care desfășoară demersuri pentru a nu avea acești factori perturbatori în alegerile care urmează în mai puțin de două săptămâni”, a explicat Elena Crângașu, jurnalistă Digi24.
În ultimii ani, Rusia a fost acuzată de mai multe state europene că ar fi intervenit în procesele lor electorale, având o influență semnificativă asupra rezultatului voturilor din diferite alegeri naționale, europene și referendare. Această intervenție s-a desfășurat prin diverse metode, inclusiv prin manipularea informațiilor, campanii de dezinformare, hack-uri informatice și sprijin acordat unor grupuri și partide politice care sunt favorabile Kremlinului. Analizând aceste evenimente, este clar că Rusia a încercat să influențeze democrațiile europene, dar și stabilitatea Uniunii Europene și relațiile internaționale din regiune.
1. Manipularea informațiilor și campaniile de dezinformare
Una dintre principalele metode prin care Rusia a încercat să influențeze voturile în Europa a fost prin campaniile de dezinformare desfășurate pe rețelele sociale și în media. Aceste campanii vizează să polarizeze opinia publică, să semene disensiuni interne și să discrediteze instituțiile și liderii politici din diverse țări.
- Rețelele sociale: Kremlinul a utilizat platforme precum Facebook, Twitter și YouTube pentru a răspândi mesaje manipulative și pentru a amplifica disensiunile interne. De exemplu, în timpul alegerilor din 2016 din Statele Unite și în cadrul referendumului pentru Brexit din Regatul Unit, au fost depistate sute de conturi false și postări sponsorizate de agențiile de stat ruse, care au încercat să influențeze opinia publică prin răspândirea de știri false și narațiuni partizane.
- Mass-media controlată de stat: Rusia a finanțat și a influențat anumite canale media și site-uri de știri în Europa pentru a promova agendele pro-ruse și a induce o percepție negativă asupra Uniunii Europene și a NATO. De exemplu, rețeaua de televiziune RT (Russia Today) și agenția Sputnik au fost acuzate de diseminarea de informații care subminează coeziunea internă a Uniunii Europene și care sprijină partidele politice eurosceptice și pro-ruse.
2. Sprijinirea partidelor și grupurilor pro-Ruse
Rusia nu doar că manipulează opinia publică, ci a sprijinit activ partidele și grupările politice care susțin o relație mai apropiată cu Kremlinul sau care sunt critice la adresa Uniunii Europene și a NATO. Aceste formațiuni politice sunt deseori caracterizate de viziuni eurosceptice, populiste și naționaliste.
- Partide eurosceptice și naționaliste: Exemple clare includ partidele de extremă-dreapta și populiste din Europa, care au fost acuzate de a primi sprijin financiar și de a avea relații strânse cu Rusia. Partide precum FPO (Partidul Libertății din Austria), Frontul Național din Franța (renumit acum Rassemblement National), Lege și Justiție din Polonia, și Fidesz din Ungaria sunt doar câteva dintre ele. Aceste partide au promovat o politică de reducere a influenței UE și au criticat sever sancțiunile impuse Rusiei, creând astfel o atmosferă favorabilă Moscovei în cadrul anumitor state membre.
- Finanțarea indirectă: Deși nu există dovezi clare și directe ale finanțării partidelor europene de către Kremlin, există suspiciuni că Rusia ar fi contribuit financiar prin intermediul unor surse indirecte sau prin acorduri informale. Aceste partide pro-ruse din Europa beneficiază de pe urma sprijinului Moscovei pentru a dezvălui reticența statelor europene în fața Uniunii și pentru a crea falii interne care să îngreuneze procesul decizional al UE.
3. Hacking și intervenția cibernetică
Un alt domeniu în care Rusia a fost acuzată de a interveni în procesele electorale din Europa este cel al atacurilor cibernetice. Hacking-ul și manipularea datelor sunt folosite pentru a obține informații sensibile despre candidați sau partide, pentru a crea dezvăluiri compromițătoare și pentru a submina încrederea publicului în procesul electoral.
- Atacuri cibernetice asupra sistemelor de vot: În anumite țări europene, au avut loc atacuri asupra infrastructurii de vot, deși nu s-au înregistrat dovezi clare de manipulare a rezultatelor voturilor. Aceste atacuri sunt menite să semene incertitudine și nesiguranță în rândul cetățenilor și al autorităților.
- Furtul de informații sensibile: În cazul alegerilor prezidențiale din Franța din 2017, o serie de documente și e-mailuri ale echipei de campanie a candidatului Emmanuel Macron au fost furate și publicate pe internet, în încercarea de a discredita candidatul pro-european și de a favoriza opoziția. De asemenea, au existat atacuri similare în Estonia, Lituania și alte state europene, care au avut scopul de a submina încrederea publicului în integritatea alegerilor.
4. Dezinformarea în jurisprudența și referendumuri
Rusia a fost implicată și în campanii de influențare a referendumurilor din Europa. Cel mai notabil exemplu este Brexit-ul din 2016, când Rusia a fost acuzată că a încercat să influențeze votul în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. De asemenea, Moscova a încercat să influențeze voturile pentru referendumuri din alte state membre UE, promovând narative care divizează opinia publică și îngreunează procesul democratic.
5. Reacțiile Uniunii Europene și măsurile adoptate
În fața acestei amenințări, Uniunea Europeană a început să implementeze măsuri de protecție împotriva influențelor externe asupra alegerilor. Printre acestea se numără inițiativele pentru protejarea infrastructurilor cibernetice, reglementarea transparenței campaniilor politice online și impunerea de sancțiuni economice și politice asupra Rusiei pentru intervențiile sale directe și indirecte.
- Inițiative legislative: UE a adoptat o serie de măsuri legislative pentru a sprijini protecția proceselor electorale, inclusiv norme pentru a combaterea dezinformării online și pentru creșterea transparenței financiare în campaniile electorale.
- Sprijin pentru statele vulnerabile: De asemenea, unele state membre ale UE, precum Polonia și statele baltice, beneficiază de sprijin suplimentar din partea Uniunii pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică și a proteja alegerile împotriva intervențiilor externe.
CITEȘTE ȘI – Sebastian Burduja, despre investiția României pentru producţia de energie electrică