România ar putea adăposti până la 13.000 de urși bruni, potrivit unui studiu recent realizat de Institutul de Cercetări Forestiere, aproape dublu față de estimările anterioare. Acest lucru plasează țara pe primul loc în Europa în ceea ce privește populația de urși, exceptând Rusia. Studiul, desfășurat în 25 de județe din zona Carpaților, este primul care utilizează probe ADN din materiale precum excremente și păr, contrazicând metodele vechi bazate pe urme sau observații vizuale.
Creșterea estimativă vine în contextul în care autoritățile române semnalează o intensificare a conflictelor om-urs. În ultimii 20 de ani, urșii au ucis 26 de persoane și au rănit grav alte 274. Numai în 2023 au fost raportate peste 7.500 de apeluri de urgență din cauza apariției urșilor – de peste două ori mai multe decât în 2022.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că va cere Comisiei Europene ridicarea statutului de protecție al speciei și pregătește o lege care să permită primarilor să intervină rapid în „situații de criză”, chiar și prin împușcarea urșilor, fără a fi obligat să parcurgă pașii actuali de relocare sau speriere. „Viața omului trebuie să primeze”, a declarat Fechet.
În paralel, organizațiile de mediu avertizează că soluția nu este vânătoarea excesivă, ci prevenția și gestionarea inteligentă a urșilor problemă, în timp ce WWF România a pus sub semnul întrebării metodologia studiului, considerând că perioada de trei ani este prea lungă pentru un astfel de demers genetic.
Modelul românesc vine în contextul în care și alte țări europene, precum Slovacia, au început să adopte măsuri similare. Recent, guvernul slovac a autorizat împușcarea a 350 de urși, aproximativ un sfert din populația estimată a țării, după ce mai multe persoane au fost ucise în urma atacurilor.
Creșterea alarmantă a numărului de urși și incidentele asociate stârnesc un val de dezbateri în Europa Centrală, iar România se află acum în fața unei decizii dificile: protejarea biodiversității sau siguranța cetățenilor.
Ursul brun (Ursus arctos) este una dintre cele mai impunătoare și fascinante specii de carnivore, simbolizând puterea și frumusețea sălbăticiei. În prezent, acesta trăiește în pădurile și munții din întreaga Europă, Asia și America de Nord, având o prezență semnificativă și în România. Cu o populație estimată la aproximativ 13.000 de indivizi, România găzduiește cel mai mare număr de urși bruni din Europa, după Rusia. Deși sunt creaturi solitare și timide, ursii bruni au ajuns să fie un subiect de discuție tot mai intens, din cauza interacțiunilor tot mai frecvente cu oamenii.
Ursii bruni sunt esențiali pentru menținerea echilibrului ecosistemelor montane și forestiere. Dieta lor variată, care include fructe, plante, pești și mici mamifere, ajută la controlul populațiilor de specii mai mici și la dispersarea semințelor, contribuind astfel la regenerarea pădurilor. Însă, habitatul lor natural este din ce în ce mai amenințat de expansiunea urbană, defrișările ilegale și modificările climatice.
În ultimele decenii, numărul tot mai mare de urși bruni din anumite regiuni ale Europei, inclusiv din România, a generat preocupări legate de siguranța oamenilor. Aparițiile urșilor în zonele rezidențiale și coliziunile cu vehiculele au dus la accidente și atacuri. În aceste condiții, autoritățile au fost nevoite să regleze populația de urși prin măsuri precum relocarea acestora sau, în cazuri extreme, prin intervenții de control al numărului de exemplare.
Această problemă a fost intensificată în România, unde, în urma unui studiu recent, s-a estimat că numărul urșilor ar putea ajunge la aproape dublul valorii anterioare. Totodată, incidentele legate de urși, inclusiv atacuri asupra oamenilor, au crescut semnificativ în ultimii ani. De exemplu, un tânăr a fost ucis de un urs în Carpați anul trecut, iar în multe cazuri, urșii au fost găsiți în zonele locuite, din cauza lipsei de hrană din pădurile tot mai defrișate.
VEZI ȘI – CONMEBOL propune un turneu extins de 64 de echipe la Cupa Mondială din 2030