Recent, uleiurile din semințe au devenit un subiect controversat, fiind frecvent acuzate că provoacă inflamații și alte probleme de sănătate. Influenceri online și chiar lideri politici, precum Robert F. Kennedy Jr., susțin că aceste produse ne „otrăvesc”. Dar ce spun dovezile științifice? Este timpul să analizăm faptele și să separăm miturile de realitate.
Uleiurile din semințe sunt extrase din plante precum floarea-soarelui, rapița (cunoscută și ca ulei de canola), soia, porumb sau semințe de struguri. Sunt populare datorită prețului accesibil, versatilității și gustului neutru, fiind utilizate atât pentru gătit, cât și în produsele procesate, notează The Guardian.
Potrivit profesorului Sarah Berry de la King’s College London, uleiurile din semințe constituie o parte semnificativă din aportul de grăsimi al multor diete moderne. De exemplu, în Regatul Unit, majoritatea grăsimilor consumate provin din uleiuri vegetale precum cele de floarea-soarelui și rapiță.
Unul dintre principalele argumente împotriva uleiurilor din semințe este că acestea favorizează inflamația, ceea ce ar duce la boli cronice precum diabetul, obezitatea și bolile cardiovasculare. Această idee se bazează pe conținutul ridicat de acizi grași omega-6, un tip de grăsime polinesaturată care poate produce compuși inflamatori în organism.
Cu toate acestea, Sarah Berry subliniază că inflamația este un proces natural și esențial pentru vindecare. Studiile arată că, în cantități normale, uleiurile din semințe nu cauzează inflamații. De fapt, acidul linoleic, prezent în multe dintre aceste uleiuri, poate reduce inflamațiile. Rezultatele din peste 15 studii clinice randomizate confirmă aceste concluzii, demonstrând că impactul negativ perceput este, într-o mare măsură, un mit.
Uleiurile din semințe pot fi produse prin presare la rece, dar metodele industriale mai eficiente implică încălzirea sau utilizarea solvenților precum hexanul. Deși acest solvent este frecvent criticat, reziduurile rămase în uleiurile rafinate sunt extrem de mici și se încadrează în limitele sigure stabilite de Uniunea Europeană.
Procesul de rafinare include și filtrarea cu argilă, care reduce impuritățile fără a implica riscuri chimice. Avery Zanker, dietetician, afirmă că „cantitățile de hexan rămase sunt mai mici decât cele inhalate din poluarea zilnică a aerului”. De asemenea, nu există dovezi solide care să sugereze că metodele de rafinare pun în pericol sănătatea consumatorilor.
Uleiurile din semințe sunt bogate în grăsimi nesaturate, care au efecte pozitive asupra sănătății inimii, creierului și celulelor. De asemenea, sunt o sursă importantă de vitamina E, un antioxidant natural, și de fitonutrienți care pot reduce riscul bolilor cronice precum cancerul și diabetul.
Aceste uleiuri ajută la scăderea colesterolului LDL („colesterolul rău”) și a colesterolului total, fiind o alternativă mai sănătoasă comparativ cu grăsimile saturate din unt sau untura.
Există temeri legate de faptul că utilizarea uleiurilor la temperaturi ridicate ar putea produce substanțe toxice. Totuși, dovezile arată că metodele casnice de gătit, precum prăjirea ouălor sau coacerea legumelor, sunt sigure.
Problemele pot apărea doar atunci când uleiurile sunt refolosite de multiple ori, cum se întâmplă în unele restaurante de tip fast-food. În bucătăria de acasă, uleiurile din semințe rămân o opțiune sănătoasă.
Creșterea consumului de uleiuri din semințe a coincis cu o creștere a bolilor cronice în ultimele decenii. Totuși, acest fapt nu demonstrează că uleiurile sunt cauza principală. Dieta modernă este mai bogată în zahăruri și alimente ultra-procesate, iar stilul de viață mai sedentar contribuie semnificativ la aceste probleme.
VEZI ȘI – Jaqueline Cristian, calificare de senzație în turul trei la Australian Open