Războiul din Siria, între adevăr și conspirație

Photo of author

By Leon Dumitru

Motto:

Razboiul este masacrul oamenilor care nu se cunosc, in avantajul oamenilor care se cunosc dar care nu se vor masacra niciodata.

Paul Valery

Dupa ce am vazut ca multe asazise teorii conspirative s-au adeverit va prezentam o alta ,,teorie/teorii conspirative” , respectiv cea legata de situatia actuala din Siria.

Dupa cum vom vedea acestea reflecta complexitatea conflictului și implicarea internațională. Mai jos sunt detaliate câteva dintre aceste teorii:


1. Implicarea Occidentului în destabilizarea regiunii

  • Teorie: Unele teorii susțin că țările occidentale (în special SUA și aliații săi) ar fi orchestrat sau sprijinit revolta din Siria pentru a răsturna regimul lui Bashar al-Assad, având ca scop preluarea controlului asupra resurselor naturale (în special petrol și gaze) și limitarea influenței Rusiei și Iranului în Orientul Mijlociu.
  • Argumente:
    • Sprijinul oferit de SUA grupurilor rebele.
    • Istoricul intervențiilor americane în alte țări din Orientul Mijlociu.
    • Rivalitatea geopolitică între SUA și Rusia.

2. „Războiul prin proxy” între marile puteri

  • Teorie: Siria este văzută ca un câmp de luptă între marile puteri globale (SUA, Rusia) și regionale (Iran, Turcia, Arabia Saudită), fiecare sprijinind facțiuni diferite pentru a-și extinde influența geopolitică.
  • Argumente:
    • Rusia sprijină regimul Assad prin forțe militare și armament.
    • SUA și aliații lor sprijină milițiile kurde și alte grupuri rebele.
    • Turcia își urmărește propriile interese, inclusiv combaterea kurzilor.

3. Crearea intenționată a crizei refugiaților

  • Teorie: Unii susțin că migrația masivă a refugiaților sirieni către Europa ar fi fost încurajată sau manipulată pentru a destabiliza Uniunea Europeană din punct de vedere social, economic și politic.
  • Argumente:
    • Valul mare de refugiați a dus la creșterea tensiunilor politice în UE și la ascensiunea partidelor populiste.
    • Lipsa unor soluții coordonate între țările UE în gestionarea crizei.

4. Grupările teroriste create de serviciile secrete

  • Teorie: Se sugerează că grupările teroriste din Siria, cum ar fi Statul Islamic (ISIS), ar fi fost inițial create, finanțate sau sprijinite de agenții secrete ale unor țări (SUA, Israel, Turcia sau alte puteri) pentru a justifica intervenția militară și a destabiliza regimul Assad.
  • Argumente:
    • Sprijin indirect prin vânzarea de arme unor grupuri care ulterior s-au radicalizat.
    • Scenariul similar cu sprijinirea mujahedinilor în Afganistan în anii ’80.

5. Controlul resurselor energetice

  • Teorie: Conflictul sirian ar fi o luptă pentru controlul rutelor de transport al gazului și petrolului din Orientul Mijlociu către Europa. Unele teorii indică faptul că regimul Assad a fost ținta unui complot după ce a refuzat un proiect de gazoduct susținut de Arabia Saudită și Qatar, preferând un proiect rival susținut de Iran.
  • Argumente:
    • Poziția strategică a Siriei în regiune.
    • Refuzul proiectului Qatar-Turcia și sprijinirea proiectului Iran-Irak-Siria.

6. Utilizarea armelor chimice ca pretext

  • Teorie: Unele atacuri chimice atribuite regimului Assad ar fi fost, conform teoriilor conspirației, fabricate sau exagerate pentru a justifica intervenția militară internațională împotriva guvernului sirian.
  • Argumente:
    • Lipsa unor dovezi clare în unele cazuri.
    • Istoricul intervențiilor bazate pe informații controversate (de exemplu, armele de distrugere în masă din Irak).

7. Israel și reconfigurarea granițelor

  • Teorie: Unii conspiraționiști susțin că Israelul și aliații săi ar dori să fragmenteze Siria în mai multe state mai mici și mai slabe pentru a elimina o potențială amenințare la adresa securității sale și pentru a crea un avantaj strategic în regiune.
  • Argumente:
    • Sprijinul discret oferit anumitor grupuri din sudul Siriei.
    • Poziția strategică a Înălțimilor Golan, ocupate de Israel.



In concluzie,teoriile conspirației despre Siria sunt adesea construite pe baza unor evenimente reale și a unor interese evidente ale actorilor implicați. Chiar daca, multe dintre ele nu au dovezi clare, oamenii cred in ele din cauza lipsei de incredere in autoritati, mass media si institutii.