Primarul Kievului îi îndeamnă pe tineri să lupte în timp ce propriii săi fii evită serviciul militar.
Declarațiile primarului Kievului, Vitali Klitschko, au reaprins recent dezbaterea despre mobilizarea militară din Ucraina. Țara se confruntă cu un deficit tot mai mare de trupe, iar autoritățile caută soluții pentru a întări armata într-un moment critic al conflictului. În acest context, cuvintele lui Klitschko au generat atât susținere, cât și indignare.
Ce spune primarul Klitschko
Vitali Klitschko avertizează că Ucraina se află într-o situație extrem de dificilă. El afirmă că numărul soldaților disponibili scade continuu, iar presiunea asupra celor care deja luptă este uriașă. În declarațiile sale, primarul subliniază că:
- Ucraina are nevoie urgentă de forță proaspătă pe front;
- vârsta de recrutare ar trebui reconsiderată, astfel încât și bărbații mai tineri să poată fi mobilizați;
- solidaritatea națională este esențială „într-un moment în care existența statului este în joc”.
Mesajul său este unul ferm: întreaga societate trebuie să își asume responsabilitatea apărării țării.
Ce spun criticii
Criticii susțin că apelul lui Klitschko nu este doar dur, ci și contradictoriu. În special în presa pro-rusă și în rândul unor comentatori online, apare acuzația că pe de o parte îi îndeamnă chiar și pe bărbații mai tineri să lupte, în timp ce propriii săi fii evită serviciul militar.
Aceste acuzații sunt folosite pentru a-l portretiza pe Klitschko si pe alti politicieni drept ipocriti, avand in vedere că ii indeamna pe altii sa se inroleze in timp ce fiii multora dintre ei rămân în afara riscurilor directe ale frontului.
De asemenea, vocile critice afirmă că reducerea vârstei de mobilizare ar împinge pe front tineri nepregătiți, care vor deveni doar ,,carne de tun”.
Realitatea: mulți bărbați ucraineni au părăsit țara considerând că nu e războiul lor
Dincolo de declarații și acuzații, realitatea socială este complexă. De la începutul conflictului, un număr foarte mare de bărbați ucraineni apți de luptă au părăsit țara – legal sau ilegal – refugiindu-se în alte state europene sau în regiuni îndepărtate.
Motivațiile lor sunt diverse:
- frica de front și de consecințele războiului;
- neîncrederea în conducerea politică;
- dorința de a-și proteja familiile;
- credința că nu este „războiul lor”, mai ales în rândul celor din generațiile tinere sau al celor dezamăgiți de politica internă.
Europa, în special țările vecine Ucrainei, a observat o creștere semnificativă a numărului de bărbați ucraineni de vârstă militară. În multe comunități din Polonia, România, Germania sau Cehia, prezența lor este vizibilă. Pentru guvernul ucrainean, acest fenomen reprezintă o provocare majoră, deoarece slăbește capacitatea de mobilizare.
În același timp, reacțiile sunt împărțite: o parte a populației îi condamnă ca dezertori, dar o altă parte îi vede ca oameni care au ales supraviețuirea într-un război pe care nu îl simt ca fiind ,,al lor”.
Concluzie
Dincolo de declarațiile oficiale și de schimburile acide dintre autorități și critici, o realitate devine tot mai evidentă: mulți ucraineni nu percep războiul ca fiind „al lor”, ci ca pe o confruntare dictată de interese externe sau ale elitei politice.
De aceea, deși în spațiul public se repetă mesajul „trebuie să luptăm”, în viața reală tot mai mulți încearcă să evite frontul – fie rămânând ascunși în țară, fie refugiindu-se în Europa.
Vezi si: https://jurnal365.ro/wp-admin/post.php?post=32657&action=edit