Anul școlar 2024-2025 începe astăzi, 9 septembrie, pentru aproximativ 3 milioane de elevi, dintre care peste 180.000 încep pentru prima dată școala în clasa pregătitoare.
La nivel național, vor funcționa aproximativ 16.400 de unități de învățământ preuniversitar de stat și puțin peste 1.000 de școli private.
Președintele Klaus Iohannis și ministra Educației, Ligia Deca, vor participa la deschiderea anului școlar la școli din București. Klaus Iohannis va fi prezent la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Sectorul 2, de la ora 9:00. Ligia Deca va fi prezentă alături de primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, la deschiderea de la Școala Gimnazială Orizont, de la ora 11:00. Aceasta este singura activitate publică de luni pe agenda președintelui, conform Administrației Prezidențiale.
Vacanțe 2024/25
- Vacanță: 26 octombrie 2024 – 3 noiembrie 2024;
- Vacanță: 21 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025;
- Vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie – 2 martie 2025;
- Vacanță: 18 aprilie 2025 – 27 aprilie 2025;
- Vacanță: 21 iunie 2025 – 7 septembrie 2025.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat miercuri, 4 septembrie, că examenele naționale din anul școlar 2024-2025 vor avea loc mai devreme, înainte de sfârșitul lunii iunie. De asemenea, a decis ca vizualizarea lucrărilor scrise la Evaluarea Națională și la Bacalaureat să fie posibilă înainte de depunerea contestațiilor.
„Sunt o serie de noutăţi şi în ceea ce priveşte examenele naţionale pentru anul care tocmai începe. Probele scrise ale examenelor copiilor se desfăşoară mai devreme şi se vor finaliza înainte de sfârşitul lunii iunie, tocmai pentru a putea să ţinem cont de evoluţia spre niveluri extreme ale temperaturilor din timpul verii, care pot afecta randamentul candidaţilor.
Pentru Bacalaureat am ţinut cont şi de solicitările de a identifica o soluţie funcţională care să permită încadrarea în termen a tuturor candidaţilor care merg spre învăţământ superior în ţară sau în afara ţării”, a precizat Deca, după şedinţa de guvern.
Sistemul de învățământ din România, cu o istorie de peste un secol, este structurat pentru a oferi educație și formare de la nivelul preșcolar până la cel universitar. Acesta este reglementat de Ministerul Educației și se aliniază, în mare măsură, standardelor europene, dar prezintă și caracteristici specifice ce reflectă contextul social și cultural al țării.
Structura sistemului de învățământ
Sistemul de învățământ din România este organizat pe mai multe niveluri, fiecare având propriile caracteristici și cerințe:
- Învățământul Preșcolar: Învățământul preșcolar este destinat copiilor cu vârste între 3 și 6 ani. Este structurat în două etape: grădinița mică (3-4 ani) și grădinița mare (5-6 ani). Deși nu este obligatoriu, este recomandat pentru dezvoltarea timpurie a copiilor. Grădinițele sunt de stat, particulare sau confesionale, și oferă un mediu educațional stimulativ pentru dezvoltarea socială și cognitivă a celor mici.
- Învățământul Primar: Învățământul primar este obligatoriu și se adresează copiilor cu vârste între 6 și 10 ani, acoperind clasele I-IV. Este structurat pentru a oferi o bază solidă de cunoștințe fundamentale, inclusiv matematică, limba română, științe ale naturii, și educație civică. Curriculumul este standardizat la nivel național și urmărește să dezvolte abilități de bază necesare pentru învățământul secundar.
- Învățământul Gimnazial: După finalizarea învățământului primar, elevii continuă cu învățământul gimnazial, care include clasele V-VIII, pentru vârstele de 10-14 ani. Acesta este tot obligatoriu și se concentrează pe aprofundarea cunoștințelor din domenii precum matematica, limba română, științele sociale și științele naturii. La finalul acestei etape, elevii susțin Evaluarea Națională, un examen care le influențează traseul educațional viitor.
- Învățământul Liceal: Învățământul liceal cuprinde clasele IX-XII și este destinat adolescenților cu vârste între 14 și 18 ani. Această etapă se divide în licee teoretice, vocaționale și tehnologice, fiecare având un curriculum adaptat nevoilor și intereselor elevilor. Liceele teoretice oferă o pregătire academică generală, în timp ce liceele vocaționale și tehnologice sunt orientate spre formare profesională și tehnică. La finalul liceului, elevii susțin Bacalaureatul, un examen care le permite accesul la învățământul superior.
- Învățământul Superior: Învățământul superior din România este structurat în universități și colegii care oferă programe de licență, masterat și doctorat. Universitățile sunt acreditate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) și oferă o gamă variată de specializări în domenii științifice, umaniste, sociale și tehnice. Educația superioară se aliniază standardelor europene prin implementarea sistemului Bologna, care facilitează mobilitatea academică și recunoașterea diplomelor internaționale.
VEZI ȘI – US Open a fost cucerit de Jannik Sinner