Anularea alegerilor? România traversează una dintre cele mai profunde crize politice din ultimii 35 de ani, provocată de victoria surprinzătoare a naționalistului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, scrie Politico.com.
Decizia Curții Constituționale de a anula sau nu acest scrutin, considerat extrem de controversat, va fi crucială pentru viitorul politic al țării și stabilitatea sa în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Anularea alegerilor în România?
Contextul alegerilor și ascensiunea lui Georgescu
Călin Georgescu, o figură puțin cunoscută înaintea alegerilor, dar cu o retorică naționalistă și sceptică față de NATO, a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale, declanșând o undă de șoc. Georgescu, cunoscut pentru admirația sa față de Vladimir Putin și pentru campania sa virală pe TikTok, a captat nemulțumirile populației față de partidele tradiționale – PSD și PNL – percepute drept corupte și ineficiente, scrie sursa citată.
Victoria sa a ridicat suspiciuni de influență externă, inclusiv acuzații de implicare rusă, prin utilizarea unor atacuri cibernetice și presupusa finanțare a promovării sale de către influenceri online. Aceste acuzații au stârnit îngrijorări privind poziția României în cadrul UE și NATO, precum și posibilitatea unei noi direcții politice spre izolare și autoritarism.
Decizia Curții Constituționale și riscurile unei noi alegeri
Curtea Constituțională analizează dacă să invalideze primul tur al alegerilor pe baza unor acuzații de fraudă. Mai exact, se investighează transferul voturilor unui candidat retras în sprijinul liberalei Elena Lasconi, contracandidata lui Georgescu în turul doi. Curtea a cerut renumărarea celor aproape 9,5 milioane de voturi, iar dacă se confirmă fraude, există șanse ca întreg scrutinul să fie anulat.
O astfel de decizie ar putea agrava criza politică. Susținătorii lui Georgescu, dar și alte facțiuni, văd în această posibilitate o încercare a partidelor tradiționale de a manipula procesul electoral pentru a-și păstra controlul. Pe de altă parte, liberala Elena Lasconi, o reformistă din partea USR, avertizează că interferențele Curții Constituționale pot distruge democrația și amplifica suspiciunile publice privind integritatea instituțiilor.
Frustrările față de partidele vechi și ascensiunea extremismului
PSD și PNL, care au dominat politica românească de la căderea comunismului, se confruntă cu un val de nemulțumiri populare. Este pentru prima dată când un candidat PSD nu a ajuns în turul doi al prezidențialelor, ceea ce a accentuat polarizarea politică. Susținătorii lui Georgescu și reprezentanții partidului de extremă dreapta AUR acuză partidele tradiționale de corupție și cronyism, folosind această narațiune pentru a-și consolida poziția ca „alternativă” la vechiul sistem.
Un eventual eșec al validării primului tur ar putea amplifica sentimentul de neîncredere al românilor în instituțiile statului și ar alimenta sprijinul pentru partide precum AUR. Liderii extremiști încearcă să se poziționeze drept „salvatori” ai democrației, folosindu-se de aceste tensiuni pentru a mobiliza alegătorii nemulțumiți.
Conspirații, naționalism și fragilitatea democrației
O altă temă dominantă în această criză este credința românilor în conspirații. Istoria dureroasă a țării, marcată de regimul comunist și influența fostei securități, a lăsat o amprentă adâncă asupra percepției publice. Mulți alegători văd în deciziile Curții Constituționale și în acțiunile partidelor tradiționale un „joc din culise” menit să mențină statu-quo-ul.
Călin Georgescu a exploatat acest sentiment în campania sa, pledând pentru „mândria națională” și pentru o poziție de neutralitate față de conflictul din Ucraina. El a declarat că România nu ar trebui să urmeze orbește directivele occidentale, ceea ce a atras atât susținători, cât și critici acerbe.
Impactul deciziei și viitorul incert
Rezultatul acestei crize va avea implicații majore pentru România. Dacă rezultatul primului tur este confirmat, Georgescu va concura împotriva Elenei Lasconi pe 8 decembrie, într-un tur doi care va testa angajamentul românilor față de valorile democratice. Dacă, însă, alegerile sunt anulate și reprogramate, nemulțumirile publice vor escalada, iar polarizarea politică se va adânci.
Pe termen lung, situația ridică întrebări fundamentale despre viitorul României în Europa și despre capacitatea sa de a proteja democrația într-un climat global tot mai tensionat.
CITEȘTE ȘI – Alegeri Parlamentare în România 2024. Vezi tot ce trebuie să știi înainte să ieși la vot